Viitorul aparţine celor care cred în frumuseţea propriilor vise.” (Eleanor Roosevelt)

Sunt Gabriela Padurariu din Iași iar acesta este locul meu virtual in care îmi expun opinia despre diverse aspecte juridice. Accept orice comentariu făcut cu bun simt doar pe marginea a ceea ce am scris pe acest blog. În privinta sfaturilor juridice vă rog să nu uitați că ele nu se pot acorda profesional decât față în față și nu virtual .
Informatiile de pe acest blog nu reprezintă consultanță juridică. Ele vor fi folosite doar în scop de informare generală, nu pentru luarea unor decizii. Pentru luarea unor decizii trebuie să mă contactați personal sau să apelați la alți profesioniști.
Aceste precizări au semnificația unei declinări de obligație.


DESPRE GABRIELA PĂDURARIU:

DESPRE GABRIELA PĂDURARIU: Recunoscută pentru atenţia sa la detalii, Gabriela Pădurariu reprezintă în instanţa de judecată cât şi în faţa altor autorităţi, persoane juridice – societăţi, ONG-uri, etc. – în diverse cauze civile, comerciale, penale, în special în executarea silită. Funcţie de interesul celui pe care îl reprezintă ştie să urgenteze sau să temporizeze soluţionarea unei cauze – în special executări silite, cauze comerciale sau procedura insolvenţei -, caută şi găseşte întotdeauna cele mai bune soluţii tehnice din punct de vedere juridic şi al strategiei soluţionării corecte a cauzei de către instanţa de judecată, în sensul că-i oferă toate informaţiile necesare atât în fapt cât şi în drept pentru ca aceasta să poată pronunţa o hotărâre legală şi temeinică. Din experienţa acumulată în practica dreptului execuţional civil, poate spune că stăpăneşte în amănunt toate subtilităţile şi tertipurile de care se folosesc atât părţile din executarea silită – creditor şi debitor – cât şi executorul judecătoresc şi chiar instanţa de executare, pentru tergiversarea urmăririi silite. De asemenea, cunoaşte foarte bine cum îşi ascund debitorii bunurile şi veniturile de la urmărire şi cum pot fi acestea găsite/descoperite sau/și readuse în patrimoniul debitorului pentru a putea fi executat silit. În cazul în care în legătură cu soluţionarea unei cauze s-au ivit probleme legate de ineditul situaţiei fie anterior sesizării autorităţii corespunzătoare, fie în derularea unui proces civil, comercial, penal, fie în faza de urmărire silită, a apelat la grupul de profesionişti în drept – grupul său de colaboratori - care s-a format în timp şi în care dezbat foarte serios probleme de drept material, obiectiv, substanțial, cât şi de procedură, căutând cele mai eficiente soluţii de rezolvare. Apără și argumentează exclusiv ce i se potrivește persoanei și ce poate duce speța respectivă atât din punct de vedere uman cât și juridic. De foarte multe ori a consiliat partea să renunțe la anumite pretenții pentru că nu puteau fi dovedite, pentru că erau doar ambiții și dorințe neîntemeiate și pentru că totodată nu poate munci, nu poate crea intelectual un lucru, o cerință care nu este validă, care nu e parte din povestea acelei persoane, a acelui dosar.

Arbitru judiciar - Tribunalul de Arbitraj Judiciar Iași de pe lângă Camera de Arbitraj şi Mediere

Arbitru judiciar - Secretar general - Curtea de Arbitraj Comercial, Maritim și Fluvial;

Arbitru judiciar - Tribunalul de Arbitraj Judiciar Iași de pe lângă Camera de Arbitraj şi Mediere din Iași;

Reprezentant al Consiliului de Mediere în relația cu, Curtea de Apel Iași




ACTIVITATE PUBLICISTICĂ: PUBLICAŢIILE MELE ÎN REVISTE DE SPECIALITATE ŞI PAGINI WEB

ACTIVITATE PUBLICISTICĂ: PUBLICAŢIILE MELE ÎN REVISTE DE SPECIALITATE ŞI PAGINI WEB
SEDIUL PROFESIONAL:

Iaşi, str: Sărăriei nr. 58
Tel: 0746 669594
e-mail: gabriela_padurariu@yahoo.com

Adresa:

Adresa:
Clic pe foto

Lista arbitri judiciari - Curtea de Arbitraj Comercial, Maritim și Fluvial

Lista arbitri judiciari - Curtea de Arbitraj Comercial, Maritim și Fluvial
Click pe fotografie

Curtea de Arbitraj Comercial, Maritim și Fluvial

Curtea de Arbitraj Comercial, Maritim și Fluvial
Clic pe fotografie

Arbitraj și Mediere

Corpul Profesional al Mediatorilor din Județul Iași

Despre Biroul de Mediator Gabriela Pădurariu:

Biroul de mediator Gabriela Pădurariu oferă servicii mediere în Iași în toate tipurile de conflicte, cu expertiză de abordare fie individual, fie ca echipă.


Dacă vă doriți o rezolvare rapidă pentru disputele dumneavoastră prin servicii de mediere,Biroul de mediator Gabriela Pădurariu cu sediul în Iași, vă pune la dispoziție servicii de mediere ce asigură rezolvarea rapidă a oricărui litigiu de la cele de drept civil precum : grănițuire, revendicare, evacuare, partaj, divorț, încredințare minori, vizitare minori, executarea contractelor, litigii între asociați, la cele de drept penal – plângeri prealabile de lovire, tulburare de posesie, distrugere, precum și de dreptul muncii – drepturi salariale, concedieri.


Medierea reprezintă o alternativă în raport cu justiția de soluționare a conflictelor dintre părți, prin care o terță persoană neutră, imparțială și fără putere de decizie – mediatorul – ajuta părțile să găsească împreuna o soluție care să rezolve neînțelegerile dintre ele.


Medierea face parte din marea familie a metodelor alternative de soluționare a litigiilor – ADR ( Alternative Dispute Resolution).

Numărul din ce în ce mai mare al proceselor din instanțe este semnificativ pentru lipsa de dorință, dar și de informare a justițiabililor de a folosi cu eficiență dialogul pentru rezolvarea disputelor.

Pentru ca mediul juridic actual descurajează soluționarea rapidă a disputelor, pentru unele conflicte, societatea are nevoie de o modalitate mai eficientă de rezolvare a acestora. Această modalitate este medierea.

Procedura medierii costă și durează relativ mai puțin, aceasta se desfășoară în condiții de confidențialitate maximă, mediatorul având obligația de a păstra secretul dezbaterilor, atât față de persoanele cu care intră în contact în cadrul procedurii de mediere, cât și față de experții pe care părțile îi angajează în diferite cauze.

Protected by Copyscape Duplicate Content Penalty Protection

NOUTĂȚI LEGISLATIVE, EVENIMENTE JURIDICE ȘI OPINII JURIDICE

NOUTĂȚI LEGISLATIVE, EVENIMENTE JURIDICE ȘI OPINII JURIDICE

17 martie 2010

Sustragerea veniturilor si bunurilor de la executarea silită de către debitor - Cazul de suspendare a cursului prescripţiei executării silite prev. de art.405 indice (1) litera c, C.pr.civ.




Sustragerea veniturilor si bunurilor de la executarea silită de către debitor - Cazul de suspendare a cursului prescripţiei executării silite prev. de art.405 indice (1) litera c, c.pr.civ.

- Articol publicat de autoare şi în " Revista română de executare silită " nr. 3/2010, Editura Universul Juridic -

Gabriela Pădurariu






Preliminarii

1. Potrivit prevederilor art. 405 alin. 2 C. pr. civ., termenul de prescriptie incepe sa curga de la data cand se naste dreptul de a cere executarea silita, rezultand ca un creditor poate cere executarea silita a obligatiei numai din momentul in care titlul ce urmeaza sa fie valorificat devine susceptibil de a fi pus in executare. Conform dispozitiilor art. 376 alin. (1) C. pr. civ.: ”Se investesc cu formula executorie prevazuta de art. 269 alin. 1 hotararile care au ramas definitive ori au devenit irevocabile, precum si orice alte hotarari sau inscrisuri, pentru ca acestea sa devina executorii, in cazurile anume prevazute de lege.”
Din coroborarea prevederilor legale mai sus mentionate cu dispozitiile art. 374 alin. (1) C. pr. civ., rezulta ca principiul este acela ca hotararile judecatoresti – principalele titluri executorii – dobandesc caracter executoriu in momentul ramanerii lor definitive, cu exceptia incheierilor executorii, hotararilor executorii provizorii si a altor hotarari prevazute de lege, care se executa fara formula executorie (hotararile in materie comerciale, hotararile pronuntate in litigii de munca etc.).
In cazul hotararilor judecatoresti executorii prevazute de art. 278 si art. 279 C. pr. civ. trebuie mentionat faptul ca acestea pot fi valorificate pe calea executarii silite si inainte de a fi ramas definitive [1].
De asemenea trebuie precizat faptul ca ”determinarea momentului de la care incepe sa curga termenul de prescriptie trebuie sa tina seama, in cazul altor titluri executorii decat hotararile judecatoresti, de specificul acestora si de reglementarile speciale in materie. Astfel, de pilda, deciziile de imputare dobandesc calitatea de titluri executorii…din momentul comunicarii lor. In cazul celorlalte titluri executorii, care nu se obtin in cadrul unei proceduri jurisdictionale, dreptul de a cere executarea silita ia nastere din momentul eliberarii sau intocmirii acestora.”[2].

2. Potrivit prevederilor art. 405 indice 1 si art. 405 indice 2 C. pr. civ., termenul de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita este susceptibil atat de suspendare, cat si de intrerupere.
Vom analiza in prezentul studiu doar cazul de suspendare prevazut de art. 4051 alin. (1) lit. c) C. pr. civ., intrucat apreciem ca in literatura de specialitate acest caz este sumar prezentat, chiar inexistent.
Potrivit art. 405 indice 1 alin. (1) lit. c) C. pr. civ.: ”Cursul prescriptiei se suspenda: (...) c) atata timp cat debitorul isi sustrage veniturile si bunurile de la urmarire.”
Dar cum se realizeaza efectiv ”sustragerea veniturilor si bunurilor de la urmarire”?
Consideram ca aceasta operatiune prin care se incearca prejudicierea drepturilor creditorului se realizeaza prin diferite acte, cum ar fi: vinderea bunurilor mobile sau imobile apartinand debitorului catre terte persoane, prin incheierea unor contracte de vanzare-cumparare, contracte de donatie etc., ascunderea banilor debitorului proveniti din diverse operatiuni in alte conturi decat cele personale, pe numele altor persoane, prestarea unor servicii sau unor activitati comerciale fara sa existe forme legale de angajare, de colaborare sau o activitate autorizata, deci munca ”la negru”, sau orice alte acte incheiate de catre debitor de natura sa conduca la micsorarea patrimoniului acestuia.
”Astfel, renuntarea la o succesiune ori la un legat constituie o miscorare a patrimoniului, ceea ce inseamna ca o asemenea renuntare poate fi atacata prin actiune pauliana, avand in vedere ca succesiunile si legatele se dobandesc de plin drept de catre mostenitorii legali si legatari din momentul deschiderii succesiunii, fara sa fie necesata acceptarea. Desigur, daca mostenitorul renunta la succesiune, titlul sau de mostenitor se desfiinteaza retroactiv.” [3].

3. Legiuitorul retine, prin prevederile art. 405 indice 1 alin. (1) lit. c) C. pr. civ., existenta unui caz specific intemeiat pe atitudinea culpabila a debitorului care, in vederea prejudicierii creditorului si pentru a-si proteja patrimoniul, isi sustrage veniturile si bunurile de la urmarire.
Este firesc ca si o asemenea imprejurare, independenta de vointa creditorului, sa determine o suspendare a cursului prescriptiei dreptului de a cere executarea silita.

Suspendarea cursului prescriptiei cand nu exista o ipoteca constituita asupra bunurilor

4. Din analiza acestui caz de suspendare a cursului prescriptiei dreptului de a cere executarea silita consideram ca legiuitorul a avut in vedere acele situatii in care, data fiind iminenta unei posibile executari silite – ce va urma dupa judecarea unei actiuni civile, comerciale, penale etc. – impotriva debitorului, acesta incearca sa isi puna la ”adapost” bunurile, prin instrainarea lor catre terti pentru a nu putea fi identificate si indisponibilizate prin luarea unei ipoteci sau unui sechestru [4], in cazul bunurilor imobile sau a bunurilor mobile, sau prin poprire asiguratorie [5].
Deci legiuitorul, in cuprinsul art. 405 indice 1 alin. (1) lit. c) C. pr. civ., a avut in vedere doar acele situatii in care inca nu s-au indisponibilizat bunurile si/sau veniturile debitorului prin luarea masurilor asiguratorii.

Trebuie mentionat faptul ca un creditor chirografar, spre deosebire de creditorul ipotecar, gajist [6] sau privilegiat, va putea urmari numai acele bunuri care se afla in patrimoniul debitorului sau la data cand creanta impotriva acestuia a devenit exigibila.
Creditorul chirografar este considerat ”fratele mai sarac” al creditorului ipotecar, gajist sau privilegiat. Orice fluctuatie a activului si pasivului patrimonial al debitorului sau ii poate influenta realizarea creantei.
Din aceasta cauza, cat timp creanta nu este exigibila, creditorul poate fi pacalit de debitorul sau care este liber sa incheie cu tertii acte juridice prin care sa-si micsoreze in mod deliberat averea.
La baza acestei actiuni de ”sustragere a veniturilor si bunurilor de la urmarire” se afla ”un element psihologic si anume, tendinta debitorului aflat in dificultate de a incheia acte juridice cu tertii fie pentru a prejudicia creditorii fie pentru a avea un profit in viitor.”[7].

Dar creditorul pacalit are la dispozitie actiunea pauliana [8] (revocatorie) prin care poate solicita revocarea actelor juridice - fie ca sunt cu titlu oneros, fie ca sunt cu titlu gratuit - incheiate de catre debitor in frauda intereselor lui, in baza dispozitiilor art. 975 C. civ. [9]. Cu alte cuvinte, actul juridic incheiat de catre debitor cu tertul contractant va fi inopozabil creditorului.

Pentru exercitarea actiunii revocatorii este necesar ca actul debitorului sa fi cauzat o dauna creditorului si sa fi fost fraudulos. Actul respectiv trebuie sa-l faca pe debitor insolvabil ori sa-i mareasca insolvabilitatea.
De exemplu: un debitor, in scopul de a-si frauda creditorii, se lasa actionat in judecata de fosta sotie si accepta sa-i plateasca o pensie exagerata, pentru copilul incredintat ei; vinde in mod fictiv elementele importante ale patrimoniului sau, face donatii nesabuite unor copii abandonati etc.

Deci prin actiunea pauliana (revocatorie) creditorului ii este conferit dreptul de a impiedica pe debitor sa-l prejudieze prin acte frauduloase, prin acele acte incheiate cu tertii indreptate impotriva intereselor sale.

In cazul in care nu este inca inceputa executarea silita si creditorul detinator al unui titlu executoriu afla ca debitorul si-a provocat starea de insolvabilitate prin instrainarea bunurilor mobile si imobile, acesta nu va mai pleaca imediat in executarea silita ci va introduce actiunea revocatorie prin care va cere instantei anularea transferurilor frauduloase si readucerea bunurilor in patrimoniul debitorului. In aceasta situatie cursul prescriptiei dreptului la actiune curge de la data incheierii de catre debitor a actului facut in frauda creditorului. Totodata in cazul prezentat, prescriptia dreptului de a cere executarea silita va incepe sa curga de la data nasterii dreptului de a cere executarea silita[10] iar cursul ei va fi suspendat de la data incheierii actului in frauda creditorului si pana la readucerea bunurilor in patrimoniul debitorului. Dupa obtinerea unei hotarari irevocabile pronuntata in actiunea revocatorie, creditorul va pleca in executarea silita si va putea invoca cu succes in aparare cazul de suspendare prev.de art. 405 indice 1 (1) pct.3 C.pr.civ.

In cazul in care creditorul chirograf porneste executarea silita insa organul de executare constata starea de insolvabilitate a debitorului printr-un proces-verbal, aratand ca acesta nu are bunuri care pot fi urmarite silit, intrucat intre timp le-a instrainat, cursul prescriptiei dreptului de a cere executarea silita se suspenda de la data incheierii actului de executare – proces-verbal de constatare a insolvabilitatii debetorului - pana la readucerea bunurilor in patrimoniul debitorului.
De exemplu.: creditorul chirograf porneste executarea silita in baza titlului executoriu, dar in cadrul procedurii executionale, organul de executare constata ca debitorul nu are bunuri care pot fi executate silit, prezentandu-i-se in acest sens un contract de donatie (sau de vanzare-cumparare) a bunurilor mobile si imobile, contract incheiat de catre debitor cu putin timp inainte de inceperea executarii silite, insa ulterior emiterii titlului. In acest fel creditorul chirograf a aflat ca debitorul si-a diminuat intentionat patrimoniul in scopul fraudarii intereselor sale.
Din acest moment creditorul diligent va introduce actiunea revocatorie, actiune supusa termenului general de prescriptie a dreptului la actiune.
De la data incheierii procesului-verbal impediment de catre executorul judecatoresc, cursul prescriptiei dreptului de a cere executarea silita va fi suspendat.
In acest caz, suspendarea dureaza pana la readucerea bunurilor instrainate in patrimoniul debitorului, dupa care prescriptia isi reia cursul, socotindu-se si timpul scurs inainte de suspendare.

Cazul de suspendare prevazut de art. 405 indice 1 alin. (1) lit. c) C. pr. civ. nu opereaza cand bunul este deja indisponibilizat printr-o masura asiguratorie

5. Este foarte important de precizat ca acest caz de suspendare nu intervine in situatia in care creditorul are deja instituita in favoarea sa o ipoteca legala [11], un sechestru asigurator mobiliar sau imobiliar, sau o poprire asiguratorie [12], masuri luate in cursul judecarii cauzei prin care s-a stabilit in sarcina debitorului plata unei obligatii.

In privinta ipotecii trebuie mentionat faptul ca aceasta confera creditorului ipotecar o prerogativa speciala care se numeste drept de urmarire. Daca debitorul unei obligatii garantata cu o ipoteca instraineaza imobilul ipotecat, aceasta instrainare nu zadarniceste eficacitetea drepturilor creditorului ipotecar. El va avea posibilitatea, in caz de neplata a creantei sale stabilita prin titlu, sa urmareasca imobilul si sa ceara scoaterea lui la vanzare indiferent de persoana proprietarului. Solvabilitatea debitorului care a constituit ipoteca sau asupra caruia s-a luat inscriptia ipotecara nu are importanta pentru creditorul ipotecar. El este si ramane garantat cu imobilul, indiferent daca imobilul ramane in proprietatea debitorului sau trece in patrimoniul unui tert. Acesta este intelesul regulii res, non persona debet [13].

Fiind un drept real accesoriu, ipoteca insoteste dreptul de creanta principal, corelativ obligatiei pe care o are debitorul fata de creditorul ipotecar, a carui soarta o impartaseste integral. Ea nu este un drept real dezmembrat, proprietarul continuand sa detina toate atributele si avantajele proprietatii. Aceasta garantie reala acorda titularului sau un drept de urmarire a bunului ”in orice mana ar trece” si un drept de preferinta satisfacerii creantei sale fata de ceilalti creditori [14].

Pe langa acest drept de urmarire creditorul urmaritor mai are si un alt drept, specific ipotecii: in calitatea sa de creditor ipotecar el are o cauza legitima de preferinta fata de ceilalti creditori la distribuirea pretului realizat din vanzarea imobilului ipotecat. Din acest pret creditorul poate pretinde sa fie platit inaintea creditorilor chirografari. Aceasta prerogativa derogatorie de la dreptul comun se numeste drept de preferinta [15].

6. S-au intalnit cazuri in care instanta penala a instituit masura sechestrului asigurator [16] asupra bunurilor imobile ale inculpatulului, luandu-se si inscriptia ipotecara [17] pentru imobilul ce a fost astfel indisponibilizat, facandu-se in acest sens mentiunile corespunzatoare in cartea funciara, dar, cu toate ca pentru imobilul  sechestrat legal s-a dispus de catre instanta penala luarea inscriptiei ipotecare, acesta a fost ulterior vandut catre un tert.
Cu toate acestea, prin  vinderea imobilului pentru care s-a dispus inscriptia ipotecara, debitorul nu a reusit sa-si puna la ”adapost” imobilul ipotecat legal. In acest caz vanzare nu-l va prejudicia deloc pe creditorul obligatiei garantata cu ipoteca legala intrucat, potrivit prevederilor art. 1790 C. civ.: ”Creditorii care au un privilegiu sau o ipoteca inscrisa asupra unui imobil il urmaresc in orice mana ar trece.”

Mai mult, datorita garantiei pe care o constituie ipoteca legala si care ii asigura dreptul de urmarire asupra imobilului ipotecat, chiar aflat in mana terilor dobanditori, creditorul poate executa silit oricand, in interiorul termenului de prescriptie, obligatia stabilita prin titlu si garantata cu ipoteca inscrisa in cartea funciara, fara sa mai aiba nevoie de o revocare a vanzarii,  nemaifiind necesara readucerea bunului in patrimoniul debitorului, in situatia data nefiind aplicabil cazul de suspendare a cursului prescriptiei dreptului de a cere executarea silita prevazut de art. 405 indice 1 alin. (1) lit. c) C. pr. civ.

Concluzii

7. Suspendarea va produce, in cazul analizat la punctul 4 din prezentul studiu, efecte similare cu cele determinate de suspendarea prescriptiei dreptului la actiune. Ea va conduce la sistarea executarii silite atat timp cat dainuie cauza care a determinat suspendarea. Dupa incetarea cauzei de suspendare, termenul de prescriptie isi reia cursul, luandu-se in considerare si timpul scurs inainte de suspendare.

Data fiind diferenta dintre cele doua cazuri analizate mai sus – existenta sau inexistenta unei masuri asiguratorii luata asupra bunurilor mobile sau imobile ale debitorului –, in situatia creditorului chirografar, detinator al unei creante certe, lichide si exigibile (si de regula nascuta anterior actului impotriva caruia se introduce actiunea revocatorie), acesta, dupa ce va obtine in instanta anularea actului ilicit, va putea oricand sa inceapa (sau reinceapa) executarea silita impotriva debitorului, invocand cu succes aceast caz de suspendare a cursului prescriptiei dreptului de a cere executarea silita, prevazut de art. 405 indice 1 alin. (1) lit. c) C. pr. civ.
In schimb, creditorul ipotecar va putea cere (sau continua) executarea silita impotriva debitorului, in acest caz nefiind aplicabila cauza de suspendare a cursului prescriptiei dreptului de a cere executarea silita prevazuta de art. 405 indice 1 alin. (1) lit. c) C. pr. civ.


__________________________________________________________________________
[1] Art. 377 C. pr. civ.:
”Sunt hotariri definitive:
1. hotararile date in prima instanta, potrivit legii, fara drept de apel;
2. hotararile date in prima instanta care nu au fost atacate cu apel sau, chiar atacate cu apel, daca judecata acestuia s-a perimat ori cererea de apel a fost respinsa sau anulata;
3. hotararile date in apel;
4. orice alte hotarari care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu apel.
Sunt hotarari irevocabile:
1. hotararile date in prima instanta, fara drept de apel, nerecurate;
2. hotararile date in prima instanta, care nu au fost atacate cu apel;
3. hotararile date in apel, nerecurate;
4. hotararile date in recurs chiar daca prin acestea s-a solutionat fondul pricinii;
5. orice alte hotarari care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.”

[2] I. Les, Tratat de drept procesual civil, editia a II-a, Editura All Beck, Bucuresti, 2002, p. 864

[3] Fr. Deak, „Mostenirea legala” Editura „Actami”, Bucuresti, 1994, pag.42.

[4] Sechestrul judiciar este reglementat de prevederile art. 598-601 C. pr. civ. Pentru explicatii referitoare la sechestrul asigurator, a se vedea L. Pop, Tratat de drept civil. Obligatiile. Regimul juridic general sau fiinta obligatiilor civile, Editura C. H. Beck, Bucuresti, 2006, p. 347: ”sechestrul asigurator, reglementat prin dispozitiile art. 591-596 C. pr. civ., ce consta in indisponibilizarea de catre instanta sesizata cu cererea principala, la cererea creditorului reclamant, a unor bunuri mobile sau imobile ale debitorului, parat in acel proces, ce se afla la el sau la un tert, pentru ca la nevoie, sa poata fi vandut silit spre realizarea creantei reclamantului daca, dupa momentul in care a castigat procesul, debitorul nu executa de bunavoie obligatia. Valorificarea bunurilor sechestrate va putea avea loc numai dupa ce creditorul a obtinut titlul executoriu.”

[5] L. Pop, op. cit., p. 347: ”Poprirea asiguratorie reglementata de art. 597 C. pr. civ. cu trimitere la art. 592-595 C. pr. civ. consta in indisponibilizarea unor sume de bani, titluri de valoare (certificate de tezaur, actiuni sau obligatiuni la societati comerciale, obligatii de stat, titluri de credit) sau alte bunuri mobile incorporale urmaribile datorate debitorului de o a treia persoana sau pe care aceasta i le va datora in viitor, in temeiul unor raporturi juridice existente, pentru ca ulterior, dupa obtinerea titlului executoriu, creditorul sa-si poata realiza creanta.”

[6] Gajul sau amanetul este un contract accesoriu, prin care debitorul remite creditorului sau un lucru mobil pentru garantarea datoriei (art. 1685 C. civ.).

[7] P. M. Cosmovici, Drept civil. Drepturi reale. Obligatii. Codul civil, editia a II-a, Editura All Beck, Bucuresti, 1998, p. 327

[8] Trebuie amintit faptul ca actiunea paulina este de origine romana. Ea figureaza intr-un edict al pretorului Paulus. ”lulius Paulus a fost cel mai productiv dintre jurisconsulti dreptului clasic roman. Peste 2000 de fragmente din lucrarile sale (libri ad edictum si libri ad Sabimim) au fost utilizate la alcatuirea Digestelor lui Justinian.” (C. Stoicescu, Curs elementar de drept roman, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2009)

[9] Art. 975 C. civ.: ”Ei pot asemenea, in numele lor personal, sa atace actele viclene, facute de debitor in prejudiciul drepturilor lor.”

[10] Art. 405 alin. (2) teza I C. pr. civ.: ”Termenul de prescriptie incepe sa curga de la data cand se naste dreptul de a cere executarea silita.”

[11] Dintre ipotecile legale prevazute de art. 1753 C. civ., este in vigoare in prezent ipoteca statului, a comunelor si stabilimentelor publice asupra bunurilor manuitorilor de bani publici. In afara de aceasta ipoteca legala, mai exista urmatoarele ipoteci legale: ipoteca prevazuta de Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garantii si raspunderea in legatura cu gestionarea bunurilor organizatiilor socialiste, publicata in Buletinul Oficial nr. 132 din 18 noiembrie 1969, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 54/1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I nr. 181 din 15 iulie 1994, ipoteca prevazuta de Decretul-Lege nr. 61/1990 privind vanzarea de locuinte construite din fondurile statului catre populatie, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 22 din 8 februarie 1990 (art. 12), ipoteca prevazuta de art. 15 alin. 4 din Legea nr. 85/1992 privind vanzarea de locuinte si spatii cu alta destinatie construite din fondurile statului si din fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 264 din 15 iulie 1998, in redactarea Legii nr. 76/1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 196 din 29 iulie 1994, ipoteca prevazuta de O.G.nr. 11/1996 (in prezent abrogata), ipoteca prevazuta de Codul de procedura fiscala (OG nr. 92/2003), ipoteca prevazuta de Legea locuintei nr. 114/1996, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 393 din 31 decembrie 1997, OUG nr. 174/2002 , ipoteca legala (sau judiciara) prevazuta de art.166 C. de pr. pen.

[12] A se vedea nota de subsol nr. 5

[13 ] Res, non persona debet, adica garantia este incorporata in imobil.

[14] Art. 1746 C. civ.: ”Ipoteca este un drept real asupra imobilelor afectate la plata unei obligatii. Ipoteca este din natura ei nedivizibilã si subzistã in intregimea ei asupra tuturor imobilelor afectate, asupra fiecãrui si asupra fiecãrei portiuni din acele imobile. Dreptul de ipotecã se conservã asupra imobilelor in orice manã va trece.” A se vedea si art. 1057, art. 1062, art. 1719, art. 1790 si urm. C. civ.

[15] Art. 1722 C. civ.: ”Privilegiul este un drept, ce da unui creditor calitatea creantei sale de a fi preferit celorlalti creditori, fie chiar ipotecari.” A se vedea si art. 1685, art. 1723 si urm. C. civ.

[16] Art. 163 C. pr. pen.: ”(1) Masurile asiguratorii se iau in cursul procesului penal de procuror sau de instanta de judecata si constau in indisponibilizarea, prin instituirea unui sechestru, a bunurilor mobile si imobile, in vederea confiscarii speciale, a repararii pagubei produse prin infractiune, precum si pentru garantarea executarii pedepsei amenzii.”

[17] Ipoteca trebuie inscrisa intr-un registru special deoarece numai asa devine opozabila fata de terti si se stabileste rangul ei de preferinta. Publicitatea ipotecii este reglementata de Codul civil in art. 1780 si urm ., precum si de Legea nr.7/1996, titlul II, capitolul I.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu