Viitorul aparţine celor care cred în frumuseţea propriilor vise.” (Eleanor Roosevelt)

Sunt Gabriela Padurariu din Iași iar acesta este locul meu virtual in care îmi expun opinia despre diverse aspecte juridice. Accept orice comentariu făcut cu bun simt doar pe marginea a ceea ce am scris pe acest blog. În privinta sfaturilor juridice vă rog să nu uitați că ele nu se pot acorda profesional decât față în față și nu virtual .
Informatiile de pe acest blog nu reprezintă consultanță juridică. Ele vor fi folosite doar în scop de informare generală, nu pentru luarea unor decizii. Pentru luarea unor decizii trebuie să mă contactați personal sau să apelați la alți profesioniști.
Aceste precizări au semnificația unei declinări de obligație.


DESPRE GABRIELA PĂDURARIU:

DESPRE GABRIELA PĂDURARIU: Recunoscută pentru atenţia sa la detalii, Gabriela Pădurariu reprezintă în instanţa de judecată cât şi în faţa altor autorităţi, persoane juridice – societăţi, ONG-uri, etc. – în diverse cauze civile, comerciale, penale, în special în executarea silită. Funcţie de interesul celui pe care îl reprezintă ştie să urgenteze sau să temporizeze soluţionarea unei cauze – în special executări silite, cauze comerciale sau procedura insolvenţei -, caută şi găseşte întotdeauna cele mai bune soluţii tehnice din punct de vedere juridic şi al strategiei soluţionării corecte a cauzei de către instanţa de judecată, în sensul că-i oferă toate informaţiile necesare atât în fapt cât şi în drept pentru ca aceasta să poată pronunţa o hotărâre legală şi temeinică. Din experienţa acumulată în practica dreptului execuţional civil, poate spune că stăpăneşte în amănunt toate subtilităţile şi tertipurile de care se folosesc atât părţile din executarea silită – creditor şi debitor – cât şi executorul judecătoresc şi chiar instanţa de executare, pentru tergiversarea urmăririi silite. De asemenea, cunoaşte foarte bine cum îşi ascund debitorii bunurile şi veniturile de la urmărire şi cum pot fi acestea găsite/descoperite sau/și readuse în patrimoniul debitorului pentru a putea fi executat silit. În cazul în care în legătură cu soluţionarea unei cauze s-au ivit probleme legate de ineditul situaţiei fie anterior sesizării autorităţii corespunzătoare, fie în derularea unui proces civil, comercial, penal, fie în faza de urmărire silită, a apelat la grupul de profesionişti în drept – grupul său de colaboratori - care s-a format în timp şi în care dezbat foarte serios probleme de drept material, obiectiv, substanțial, cât şi de procedură, căutând cele mai eficiente soluţii de rezolvare. Apără și argumentează exclusiv ce i se potrivește persoanei și ce poate duce speța respectivă atât din punct de vedere uman cât și juridic. De foarte multe ori a consiliat partea să renunțe la anumite pretenții pentru că nu puteau fi dovedite, pentru că erau doar ambiții și dorințe neîntemeiate și pentru că totodată nu poate munci, nu poate crea intelectual un lucru, o cerință care nu este validă, care nu e parte din povestea acelei persoane, a acelui dosar.

Arbitru judiciar - Tribunalul de Arbitraj Judiciar Iași de pe lângă Camera de Arbitraj şi Mediere

Arbitru judiciar - Secretar general - Curtea de Arbitraj Comercial, Maritim și Fluvial;

Arbitru judiciar - Tribunalul de Arbitraj Judiciar Iași de pe lângă Camera de Arbitraj şi Mediere din Iași;

Reprezentant al Consiliului de Mediere în relația cu, Curtea de Apel Iași




ACTIVITATE PUBLICISTICĂ: PUBLICAŢIILE MELE ÎN REVISTE DE SPECIALITATE ŞI PAGINI WEB

ACTIVITATE PUBLICISTICĂ: PUBLICAŢIILE MELE ÎN REVISTE DE SPECIALITATE ŞI PAGINI WEB
SEDIUL PROFESIONAL:

Iaşi, str: Sărăriei nr. 58
Tel: 0746 669594
e-mail: gabriela_padurariu@yahoo.com

Adresa:

Adresa:
Clic pe foto

Lista arbitri judiciari - Curtea de Arbitraj Comercial, Maritim și Fluvial

Lista arbitri judiciari - Curtea de Arbitraj Comercial, Maritim și Fluvial
Click pe fotografie

Curtea de Arbitraj Comercial, Maritim și Fluvial

Curtea de Arbitraj Comercial, Maritim și Fluvial
Clic pe fotografie

Arbitraj și Mediere

Corpul Profesional al Mediatorilor din Județul Iași

Despre Biroul de Mediator Gabriela Pădurariu:

Biroul de mediator Gabriela Pădurariu oferă servicii mediere în Iași în toate tipurile de conflicte, cu expertiză de abordare fie individual, fie ca echipă.


Dacă vă doriți o rezolvare rapidă pentru disputele dumneavoastră prin servicii de mediere,Biroul de mediator Gabriela Pădurariu cu sediul în Iași, vă pune la dispoziție servicii de mediere ce asigură rezolvarea rapidă a oricărui litigiu de la cele de drept civil precum : grănițuire, revendicare, evacuare, partaj, divorț, încredințare minori, vizitare minori, executarea contractelor, litigii între asociați, la cele de drept penal – plângeri prealabile de lovire, tulburare de posesie, distrugere, precum și de dreptul muncii – drepturi salariale, concedieri.


Medierea reprezintă o alternativă în raport cu justiția de soluționare a conflictelor dintre părți, prin care o terță persoană neutră, imparțială și fără putere de decizie – mediatorul – ajuta părțile să găsească împreuna o soluție care să rezolve neînțelegerile dintre ele.


Medierea face parte din marea familie a metodelor alternative de soluționare a litigiilor – ADR ( Alternative Dispute Resolution).

Numărul din ce în ce mai mare al proceselor din instanțe este semnificativ pentru lipsa de dorință, dar și de informare a justițiabililor de a folosi cu eficiență dialogul pentru rezolvarea disputelor.

Pentru ca mediul juridic actual descurajează soluționarea rapidă a disputelor, pentru unele conflicte, societatea are nevoie de o modalitate mai eficientă de rezolvare a acestora. Această modalitate este medierea.

Procedura medierii costă și durează relativ mai puțin, aceasta se desfășoară în condiții de confidențialitate maximă, mediatorul având obligația de a păstra secretul dezbaterilor, atât față de persoanele cu care intră în contact în cadrul procedurii de mediere, cât și față de experții pe care părțile îi angajează în diferite cauze.

Protected by Copyscape Duplicate Content Penalty Protection

NOUTĂȚI LEGISLATIVE, EVENIMENTE JURIDICE ȘI OPINII JURIDICE

NOUTĂȚI LEGISLATIVE, EVENIMENTE JURIDICE ȘI OPINII JURIDICE

22 ianuarie 2013

Consideraţii privind cadrul procesual adecvat judecării cererii privind radierea inscripţiei ipotecare reprezentând sechestrul penal


Consideraţii privind cadrul procesual adecvat judecării cererii privind radierea inscripţiei ipotecare reprezentând sechestrul penal
articol publicat de autoare şi în " Revista română de executare silită " nr. 1/2012, Editura Universul Juridic -

Gabriela Pădurariu
 



Protecţia drepturilor subiective se realizează prin intermediul a trei căi formale şi anume: procedura de judecată, executarea silită şi diverse măsuri asiguratorii preventive, care toate la un loc constituie acţiunea civilă.

Potrivit dispoziţiilor art. 1.357 alin. 1 şi 2 din Codul civil (art. 998 din vechiul Cod civil) „Cel ce cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă.”  Această reglementare din noul Cod civil, constituie temeiul juridic  care face ca, în cazul unei infracţiuni producătoare de prejudicii, o dată cu dreptul la acţiunea penală, să se nască şi un drept la acţiunea civilă.
Dacă printr-o infracţiune s-a produs un prejudiciu material în dauna unei persoane fizice sau juridice, în procesul penal, alături de acţiunea penală poate fi exercitată şi acţiunea civilă, prin constituirea persoanei vătămate ca parte civilă, acţiune civilă prin intermediul căreia vor fi traşi la răspundere civilă inculpatul şi partea responsabilă civilmente.
         Conform disp.art.163(1) C. proc. pen., măsurile asiguratorii se iau în cursul procesului penal de procuror sau instanţa de judecată şi constau în  indisponibilizarea, prin instituirea unui sechestru, a bunurilor mobile şi imobile, în vederea reparării pagubei produse  prin săvârşirea unei infracţiuni precum şi pentru garantarea executării pedepsei amenzii.
          Funcţionalitatea acestor măsuri procesuale este asiguratorie şi nu reparatorie, iar scopul lor este de a garanta acordarea despăgubirilor civile şi executarea pedepsei amenzii.
Trebuie menţionat că măsurile asiguratorii nu pot fi luate pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare către stat, aceasta fiind și aprecierea jurisprudenței.
În conformitate cu prev. C. proc. pen.,  măsurile asiguratorii ce pot fi luate pe parcursul procesului penal constau în sechestrul penal propriu-zis – art. 163 (1) C. proc. pen., poprirea – art.167 C. proc. pen. -, şi inscripţia ipotecară – art.166 C. proc. pen. Toate aceste măsuri sunt modalităţi ale sechestrului judiciar, deosebindu-se după natura bunurilor asupra cărora sunt dispuse, după cum urmează: pentru sumele de bani datorate cu orice titlu învinuitului, inculpatului sau părţii responsabile civilmente de către o a treia persoană, ori de către cel păgubit, se va dispune poprirea; pentru bunurile mobile, sechestrul penal propriu-zis iar pentru bunurile imobile se va dispune luare inscripţiei ipotecare. Pentru a da eficienţă inscripţiei ipotecare în raport cu terţii se impune îndeplinirea formalităţilor de publicitate imobiliară, în acest sens organul care a  dispus instituirea sechestrului va cere organului competent, respectiv Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară, înscrierea măsurii în registrul de ipoteci a cărţii funciare. Rezultă de aici că inscripţia ipotecară este o formă specială a sechestrului aplicabilă doar în cazul bunurilor imobile.
Întreaga procedură a inscripţiei ipotecare se subsumează începând cu data de 01.10.2011 Noului Cod civil.

Măsurile asiguratorii se iau/dispun la cererea părţii civile sau din oficiu, în cazul în care cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă.
În faza de urmărire penală, măsurile asiguratorii se dispun de către procurorul de caz prin ordonanţa motivată, iar în cursul judecăţii se iau de către instanţa de judecată prin încheiere sau prin sentinţă.
Măsura asiguratorie astfel dispusă va dura până la soluţionarea definitivă a cauzei şi achitarea de către inculpat a despăgubirilor civile stabilite prin hotărârea judecătorească garantând părţii civile recuperarea pagubei suferite. De asemenea, ea poate fi revocată şi înainte de finalizarea cauzei în care a fost dispusă, dacă au dispărut temeiurile pentru care a fost luată, de către aceleaşi organe care au dispus luarea ei sau de instanţa în faţa căreia se află cauza.
În situaţia în care au dispărut temeiurile pentru care a fost instituit sechestrul asiguratoriu penal şi înscrierea în registrele de carte funciară a inscripţiei ipotecare, iar dosarul penal se află încă în faza de urmărire penală, procurorul de caz va dispune către Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara printr-o ordonanţă motivată radierea măsurii, imobilul asupra căruia a fost instituit sechestru fiind reintrodus în circuitul civil, iar proprietarul acestuia îşi va putea exercita din nou dispoziţia asupra lui.
În cazul în care dosarul penal se află în faza de cercetare judecătorească, dacă situaţia pentru care a fost luată inscripţia ipotecară a dispărut, în orice fază a procesului penal până la finalizarea definitivă a dosarului, la cererea „oricărei părţi interesate”, instanţa va putea dispune printr-o încheiere radierea acestei măsuri şi comunicarea hotararii Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliară în vederea operării menţiunilor corespunzătoare în cartea funciară.

Dar cum poate fi radiată inscripţia ipotecară în situaţia în care procesul penal a fost definitiv stins, iar creditorul obligaţiei garantată prin această măsură asiguratorie nu mai este interesat în executarea despăgubirilor civile obţinute sau dacă între timp a intervenit prescripţia dreptului de a obţine executarea silită ?
 Se poate întâmpla ca din varii motive, creditorul  căruia i s-a garantat repararea prejudiciului suferit prin săvârşirea infracţiunii prin instituirea sechestrului asiguratoriu şi luarea inscripţiei ipotecare, să manifeste dezinteres în recuperarea cuantumului despăgubirilor civile stabilite prin hotărârea judecătorească definitivă şi să lase ca dreptul de a obţine executarea silită a titlului executoriu să se prescrie.
În această situaţie, când pentru dreptul de a obţine executarea silită a titlului a intervenit prescripţia, debitorul obligaţiei garantată cu inscripţia ipotecară va fi interesat să obţină radierea inscripţiei ipotecare şi să reintroducă astfel imobilul în circuitul civil pentru a-şi putea exercita dreptul de proprietate, inclusiv în ceea ce priveşte prerogativa acestuia de a dispune în mod liber asupra bunului.

Nu se poate considera că numai începerea executării silite este menită să justifice interesul născut, actual şi legitim al debitorului de a se constata prescris dreptul la executare, întrucât acesta nu poate fi ţinut să aştepte un interval de timp nedeterminat o eventuală cerere de executare din partea creditorului în baza unei hotărâri judecătoreşti a cărei putere executorie este limitată în timp, debitorul putând justifica un interes pentru clarificarea situaţiei sale juridice independent de modalitatea de a acţiona a creditorului.
Potrivit art. 35 Cod proc.civ. (art. 111 din vechiul Cod de proc.civ.), ”Cel care are interes poate să ceară constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului pe orice altă cale prevăzută de lege.”
Această prevedere legală condiţionează admisibilitatea unei asemenea cereri de existenţa unui interes personal şi actual, precum şi de lipsa altei căi pentru realizarea dreptului, cererea în constatare neputând fi admisă atunci când partea are posibilitatea realizării dreptului pe calea dreptului comun.
Astfel, dacă executarea silită nu a fost declanşată, considerăm că debitorul obligaţiei va putea introduce la judecătoria în a cărei rază teritorială se află imobilul care a fost sechestrat asiguratoriu, o acţiune având ca temei de drept prevederile art. 35 Cod proc.civ. , prin care va solicita instanţei să constate că dreptul creditorului de a obţine executarea silită este prescris şi  grefat pe această acţiune în constatare, va putea învesti instanţa şi cu un capăt accesoriu de cerere având ca obiect radierea inscripţiei ipotecare.
În privinţa acestui gen de acţiune în constatare a prescrierii dreptului creditorului de a cere executarea silită, considerăm este admisibilă doar în cazul în care debitorul unei obligaţii împotriva căruia nu se exercită niciun fel de act de urmărire pentru executarea obligaţiei, având interesul stabilirii unei situaţii juridice clare şi neputând folosi calea unei acţiuni în realizarea dreptului, respectiv contestaţia la executare, - lipsa unui dosar execuţional - doreşte să se constate pe cale judecătorească inexistenta dreptului de a mai fi executat silit. Doar în această situaţie debitorul, în temeiul prevederilor art. 35 Cod proc.civ., va putea formula acţiunea în constatare (provocatorie), pentru a se consfinţi cu putere de lucru judecat, inexistenţa dreptului creditorului, potrivit titlului executoriu.
În situaţia de mai sus analizată de noi, considerăm că debitorul nu poate solicita constatarea intervenirii prescripţiei executării silite pe calea contestaţiei la executare întrucât în cauza de faţă nu este îndeplinită condiţia premisă a exercitării acestei căi procesuale în vederea valorificării dreptului pretins şi anume, o executare aflată în curs de desfăşurare.

Să presupunem că creditorul unei obligaţii de plată prescrisă va dori totuşi şi după această perioadă să treacă la executarea silită a debitorului său şi că va găsi un executor judecătoresc care să constituie un dosar de executare şi să solicite instanţei încuviinţarea executării silite pentru un asemenea titlu.
Odată începută executarea silită, considerăm că singura posibilitate a debitorului să  obţină o verificare a legalităţii actelor de executare astfel întocmite este doar în cadrul contestaţiei la executare, care are drept scop împiedicarea realizării dreptului creditorului urmăritor prin opunerea prescripţiei dreptului de a cere executarea silită.
De asemenea, tot în acest cadru procesual debitorul obligaţiei de plată garantată cu inscripţia ipotecară va putea invoca ca un capăt distinct de cerere, după invocarea excepţiei prescripţiei dreptului de a cere executarea silită, respectiv cererea de radiere a inscripţiei ipotecare, deoarece aceasta are tot caracterul unei acţiuni în realizate, precum contestaţia la executare.

Trebuie menţionat faptul că, potrivit prevederilor art. 908 (1) din Codul civil ( fostul art. 34 din Legea nr.7/1996 privind cadastrul şi publicităţii imobiliară), se consideră că, în principiu, acţiunea în rectificare de carte funciară nu poate fi promovată pe cale principală decât în situaţia în care anterior s-a pronunţat o hotărâre judecătorească definitivă prin care s-a constatat existenţa uneia dintre situaţiile enumerate de textul legal, respectiv:
- înscrierea sau încheierea nu este valabilă ori actul în temeiul căruia a fost efectuată înscrierea a fost desfiinţat, în condiţiile legii, pentru cauze ori motive anterioare sau concomitente încheierii ori, după caz, emiterii lui;
- dreptul înscris a fost greșit calificat;
- nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea;
- înscrierea din cartea funciară nu mai este, din orice alte motive, în concordanță cu situația reală actuală a imobilului.
Suntem şi noi de acord cu această consideraţie văzând dispoziţiile alin. 2 al art. 907 Cod civil, dispoziţii care impun ca o condiţie sine qua non pentru admiterea acţiunii în rectificare, existenţa unei soluţii anterioare si definitive pronunţate de către instanţa de judecată, fie în cadrul unei hotărâri separate, fie în cadrul aceleiaşi hotărâri care statuează, incidental, şi asupra acţiunii în rectificare/radiere.
În acest sens, unele instanţe investite fiind cu judecarea unei cauze având ca obiect „acţiunea în constatarea prescripţiei şi radiere ipotecă”, au analizat mai întâi capătul de cerere privind prescripţia dreptului de a cere executarea silită,  au constatat ca fiind prescris dreptul de a obţine executarea silită ca apoi, în final, să dispună radierea inscripţiei ipotecare (sentinţa civilă nr. 5059/19.06.2008 din dosarul civil nr.12488/233/2007 al Judecătoria Galaţi, irevocabilă, nepublicată).

Desigur, se pot întâlni şi situaţii în care, fiind în faţa unui creditor pasiv şi a unui titlu prescris nepus încă în executare silită, debitorul unei obligaţii garantate cu o ipotecă legală să solicite instanţei de judecată să pronunţe o hotărâre prin care doar să se constate că dreptul creditorului de a obţine executarea silită s-a prescris (dosar civil nr. 20117/245/2010 al Judecătoriei Iaşi, sentinţa civilă nr.  15.765/10.11.2010, irevocabilă prin decizia civilă nr. 1512/25.05.2011 a Tribunalului Iaşi, nepublicate ) fără a mai cere în cadrul aceleaşi acţiuni, ca accesoriu a cererii şi radierea inscripţiei ipotecare, urmând ca ulterior pronunţării unei hotărâri definitive să promoveze o nouă acţiune în vederea obţinerii unei hotărâri care va dispune în acest sens.

În concluzie, apreciem că radierea inscripţiei ipotecare după finalizarea definitivă a cauzei penale în care a fost instituită se poate dispune doar de către instanţa de judecată competentă, atât în cadrul unei acţiuni în constatare cât şi în cadrul unei contestaţii la executare, - funcţie de cadrul procesual adecvat la momentul introducerii cererii – acţiune prin care partea interesată solicită în principal să se constate prescris dreptul de a cere executarea silită (sau stingerea obligaţiei de plată care a fost garantată prin instituirea sechestrului asiguratoriu şi luarea inscripţiei ipotecare pe bunul imobil ) şi accesoriu acestei cereri, radierea inscripţiei ipotecare.




N. Volonciu, Tratat de procedură penală, Partea generală, vol.1, Editura Paideia, Bucureşti,1993,pag. 249
I.Neagu, Tratat de procedură penală, Editura Pro, 1997, Bucureşti, pag.1
3 Tribunalul Suprem secţia penală, dec. 313/1986, Culegere de decizii ale Tribunalului Suprem pe anul 1986, pag. 285, Editura  Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988
4 Până la data de 01.102011  procedura inscripţiei ipotecare era prevăzută în cuprinsul Legii nr.7/1996 privind cadastrul şi publicitatea imobiliară
Dispoziţii similare se regăsesc în art. 35 din noul Cod de procedură civilă.
5 A se vedea în acest sens: C. Cucu, Legislaţia cadastrului şi publicităţii imobiliare. Comentarii şi explicaţii, Editura ALL Beck, Bucureşti, 2004, p. 139.