http://contrabanci.com/clienti-contra-banci/premiera-pe-darea-plata-curtea-de-apel-brasov-considera-admisibil-recursul-si-rejudecand-apelul-da-castig-de-cauza-debitorului-datoria-acestuia-urmand-sa-fi-stinsa-integralitate/
Într-un articol din data de 11 septembrie,
vă prezentam pe larg Decizia Curții Constituționale nr. 369/2017.
Declarând neconstituționalitatea art. XVIII alin. (2) din Legea nr.
2/2013, Curtea Constituțională a arătat că există posibilitatea de a
depune cerere de recurs (de către partea interesată), indiferent de
valoarea în bani a cererii. Până la această decizie, legea impunea un
anumit prag valoric pentru declararea recursului, prag care a fost
eliminat de către Curtea Constituțională prin decizia 369/2017.
Deși opiniile încă sunt împărțite între juriști și apreciem că
practica va fi neunitară, această decizie a deschis posibilitatea
depunerii cererii de recurs chiar și în procesele pe clauze abuzive.
Pe darea în plată, părerile păreau a fi unanime, în sensul că NU
există posibilitatea de a depune recurs într-un dosar având ca obiect
darea în plată, conform Legii 77/2016. Totodată, dacă ne uităm pe art. 9
din Legea 77/2016 privind darea în plată, se arată că „hotărârea
pronunţată potrivit prevederilor art. 8 poate fi atacată cu apel, în
termen de 7 zile de la comunicare.” De aici observăm că Legea 77/2016 nu
ar exclude posibilitatea declararării recursului, strict în situația în
care cererea este întemeiată pe art. 8 din Legea dării în plată care
privește atât acțiunea în constatare de ștergere a datoriilor, cât și
posibilitatea celor executați silit și rămași fără bunul imobil
(casă/apartament) de a solicita instanței ștergerea datoriilor. Iar o
astfel de cerere este evaluabilă în bani. Din moment ce CCR a eliminat
pragul valoric prin Decizia 369/2017, iată că practica ne surprinde încă
o dată, considerând recursul admisibil (posibil) într-un dosar pe darea
în plată.
În acest sens este decizia Curții de Apel Brașov în dosarul 18703/197/2016,
care, judecând recursul, a casat hotărârea Tribunalului Brașov, și
rejudecând apelul a respins apelul recuperatorului de creanță, păstrând
hotărârea favorabilă debitorului prounțată de către Judecătoria Brașov.
Practic, debitorul a câștigat procesul pe darea în plată la
Judecătoria Brașov, iar Tribunalul Brașov a dat câștig de cauză
recuperatorului de creanță. Curtea de Apel Brașov a casat (eliminat)
decizia Tribunalului Brașov, și rejudecând cauza, a arătat că debitorul
este îndreptățit să dea în plată, în temeiul art. 8 alin. (5) din Legea
dării în plată. Cu alte cuvinte, debitorul este unul dintre cei
executați silit, rămași fără bun imobil în proprietate, dar care era
obligat să plătească în continuare diferența de datorie către
recuperator prin propriri asupra veniturilor. Până la sfârșitul vieții…
Aplaudăm decizia Curții de Apel Brașov și o considerăm a fi una justă
prin raportare la situația de fapt și care se circumscrie întru totul
scopului pentru care a fost creată Legea dării în plată, un mecanism de
stingere a datoriilor care există în Occident de zeci de ani.
Încet-încet, intrăm în normalitate.
Este cea mai importantă hotărâre pronunțată de către o instanță din țară pe darea în plată,
nu doar prin faptul că ea consființeste aplicarea art. 8 alin. (5) și
asupra celor executați silit, dar și prin prisma faptului că este o
instanță superioară judecătoriilor și tribunalelor, aspect care ar
trebui să cântărească puternic în judecarea cauzelor la aceste instanțe
inferioare.
Felicitări debitorului și dnei. avocat Alexandrina Arion pentru această premieră din dosarele pe darea în plată.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu