DESPRE GABRIELA PĂDURARIU:

ACTIVITATE PUBLICISTICĂ: PUBLICAŢIILE MELE ÎN REVISTE DE SPECIALITATE ŞI PAGINI WEB

ACTIVITATE PUBLICISTICĂ: PUBLICAŢIILE MELE ÎN REVISTE DE SPECIALITATE ŞI PAGINI WEB
SEDIUL PROFESIONAL:

Iaşi, str: Sărăriei nr. 58
Tel: 0746 669594
e-mail: gabriela_padurariu@yahoo.com

Adresa: Birou mediator

Adresa: Birou mediator
Clic pe foto
Protected by Copyscape Duplicate Content Penalty Protection

NOUTĂȚI LEGISLATIVE, EVENIMENTE JURIDICE ȘI OPINII JURIDICE

NOUTĂȚI LEGISLATIVE, EVENIMENTE JURIDICE ȘI OPINII JURIDICE

26 martie 2017

Gheorghe Piperea: "Contractele de credit nu mai sunt titluri executorii" Sursa: BURSA.ro

Contractele de credit nu mai sunt titluri executorii, începând de astăzi, atrage atenţia avocatul Gheorghe Piperea, care ne-a spus că acest lucru este prevăzut în legea ce modifică textul Codului de procedură civilă.
 

Legea care modifică textul Codului de procedură civilă prevede că "înscrisurile sub semnătură privată sunt titluri executorii, numai dacă sunt înregistrate în registrele publice"

Reprezentanţi din sectorul bancar spun că băncile nu vor fi afectate şi invocă OUG 99/2006.


       Contractele de credit nu mai sunt titluri executorii, începând de astăzi, atrage atenţia avocatul Gheorghe Piperea, care ne-a spus că acest lucru este prevăzut în legea ce modifică textul Codului de procedură civilă.
        Legea 17/2017 de aprobare a OUG 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă modifică articolul 641 din cod, după cum urmează: "Înscrisurile sub semnătură privată sunt titluri executorii, numai dacă sunt înregistrate în registrele publice, în cazurile şi condiţiile anume prevăzute de lege. Orice clauză sau convenţie contrară este nulă şi considerată astfel nescrisă".
 
Sursa:

Contractele de credit nu mai sunt titluri executorii - Sursa: Pagina de Bănci.ro

Avocatul Gheorghere Piperea a explicat pentru Bursa.ro că începând de astăzi, contractele de credit nu mai sunt titluri executorii, potrivit legii care modifică textul Codului de procedură civilă.
 
Legea 17/2017 de aprobare a OUG 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă modifică articolul 641 din cod, după cum urmează:
Înscrisurile sub semnătură privată sunt titluri executorii, numai dacă sunt înregistrate în registrele publice, în cazurile şi condiţiile anume prevăzute de lege. Orice clauză sau convenţie contrară este nulă şi considerată astfel nescrisă”.
 
Sursa:

24 martie 2017

Analiza ultimelor modificări aduse în materia procedurii civile și a executării silite, în special, prin Legea nr. 17/2017

Articol scris de :

Prof. univ. dr. Evelina OPRINA
Judecător, Tribunalul Ilfov

Judecător Vasile Bozeşan
Tribunalul Teleorman


CONSIDERAȚII PRELIMINARE
Prin Legea nr. 17 din 21.03.2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 196 din 21 martie 2017 – cu intrare în vigoare la data de 24 martie 2017 – a fost aprobată cu modificări şi completări O.U.G. nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi a unor acte normative conexe[1].

Sursa:

https://www.juridice.ro/500604/analiza-ultimelor-modificari-aduse-materia-procedurii-civile-si-executarii-silite-special-prin-legea-nr-172017.html

 

Modificarea Codului de procedură civilă și a unor acte normative conexe

În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 196 din 21 martie 2017 a fost publicată Legea nr. 17/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi a unor acte normative conexe.
 
Modificările ce sunt aduse:
 
A. Codul de procedură civilă:
 
– în cadrul procedurii necontencioase, referitor la calea de atac a încheierii prin care se soluționează cererea: încheierea prin care se soluţionează cererea este supusă numai apelului, cu excepţia celei pronunţate de un complet al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care este definitivă.
 
– în cazul hotărârii arbitrale, privitor la hotărârea în anulare: hotărârea curţii de apel prin care se soluţionează acţiunea în anulare este supusă recursului. Hotărârea arbitrală constituie titlu executoriu şi se execută silit întocmai ca o hotărâre judecătorească. Dispoziţiile art. 603 alin. (3) rămân aplicabile.
 
– referitor la executarea silită:
 
a) înscrisurile sub semnătură privată sunt titluri executorii, numai dacă sunt înregistrate în registrele publice, în cazurile şi condiţiile anume prevăzute de lege. Orice clauză sau convenţie contrară este nulă şi considerată astfel nescrisă. Dispoziţiile art. 664 şi următoarele sunt aplicabile.
b) dacă prin lege nu se dispune altfel, instanţa de executare se pronunţă prin încheiere executorie, care poate fi atacată numai cu apel, în termen de 10 zile de la comunicare.
c) dacă bunurile urmăribile, mobile sau imobile, se află în circumscripţiile mai multor curţi de apel, oricare dintre executorii judecătoreşti care funcţionează pe lângă una dintre acestea este competent să realizeze executarea, inclusiv cu privire la bunurile urmăribile aflate în raza celorlalte curţi de apel.
d) cererea de încuviinţare a executării silite se soluţionează în termen de maximum 7 zile de la înregistrarea acesteia la instanţă, prin încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părţilor.
Pronunţarea se poate amâna cu cel mult 48 de ore, iar motivarea încheierii se face în cel mult 7 zile de la pronunţare. Încheierea se comunică din oficiu, de îndată, executorului judecătoresc, precum şi creditorului.
e) încheierea prin care se respinge cererea de încuviinţare a executării silite poate fi atacată numai cu apel exclusiv de creditor, în termen de 15 zile de la comunicare. Hotărârea prin care se soluţionează apelul se comunică, din oficiu, de îndată, şi executorului judecătoresc.
f) referitor la contestația la executare, asupra cererii de suspendare instanţa, în toate cazurile, se pronunţă prin încheiere, chiar şi înaintea termenului fixat pentru judecarea contestaţiei. Părţile vor fi întotdeauna citate, iar încheierea poate fi atacată, în mod separat, numai cu apel sau, dacă este pronunţată de curtea de apel, numai cu recurs, în termen de 5 zile de la pronunţare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru cea lipsă.
g) privitor la poprire, poprirea se înfiinţează la cererea creditorului de către un executor judecătoresc al cărui birou se află în circumscripţia curţii de apel unde îşi are domiciliul sau sediul debitorul.
Dispoziţiile art. 652 alin. (5) sunt aplicabile.
h) în situația executării fără somație, la cererea creditorului, dacă se justifică o nevoie urgentă sau există pericol ca debitorul să se sustragă de la urmărire, să ascundă, să distrugă ori să deterioreze bunurile ce trebuie predate, instanţa va putea să dispună, prin încheierea de încuviinţare a executării silite sau pe cale separată, ca executarea silită să se facă de îndată şi fără somaţie.

– Capitolul IV, Titlul III, Cartea a V-a va avea următoarea denumire: Executarea hotărârilor judecătoreşti şi a altor titluri executorii referitoare la minori.

B. Codul civil:

– art. 2445: Creditorul ipotecar poate cere instanţei încuviinţarea executării ipotecii mobiliare prin vânzarea bunului mobil ipotecat. La cererea de încuviinţare se vor ataşa documente care atestă existenţa creanţei ipotecare şi a ipotecii mobiliare, împreună cu dovada perfectării ipotecii. Instanţa va analiza existenţa creanţei şi a ipotecii legal perfectate şi va încuviinţa vânzarea, cu citarea părţilor interesate. Introducerea cererii de încuviinţare a executării ipotecii mobiliare prin vânzarea bunului mobil ipotecat întrerupe prescripţia dreptului la acţiune privind obţinerea executării silite.
 
C. Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995:

– Constituie, de asemenea, titlu executoriu acordul parental încheiat prin înscris autentificat cu ocazia divorţului sau ulterior acestui moment, în care, exercitând împreună autoritatea părintească, părinţii se înţeleg cu privire la aspecte cum sunt: stabilirea locuinţei copilului, modalitatea de păstrare a legăturilor personale cu minorul ale părintelui cu care acesta nu locuieşte, precum şi alte măsuri asupra cărora părinţii pot să dispună în condiţiile art. 375 alin. (2) din Codul civil, republicat, cu modificările ulterioare.
 
– Pentru valabilitatea acordului parental încheiat în procedura divorţului sau în orice alte situaţii, notarul public, cu ocazia autentificării, este obligat să obţină raportul de anchetă psihosocială şi să procedeze la ascultarea minorului în condiţiile art. 264 din Codul civil, republicat, cu modificările ulterioare.

– Înscrisul autentificat de notarul public prin care se constată acordul parental constituie titlu executoriu în condiţiile art. 100 alin. (2).
 
D. Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate:
 
– la categoriile de persoane cărora li se eliberează paşaportul diplomatic electronic se adaugă și preşedintele, vicepreşedinţii, secretarul general, membri ai Prezidiului Academiei Române, precum şi cei ai academiilor de ramură, înfiinţate în baza unor legi speciale

7 martie 2017

Legea pentru completarea OUG nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, neconstituțională:

Curtea Constituțională a dat publicității Decizia nr. 62 din 7 februarie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.
 
Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art. 146 lit. d) din Constituţia României şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, obiecție formulată de Guvernul României, potrivit unui comunicat al CCR.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea pentru completarea OUG nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori este neconstituțională, în ansamblul ei.
În argumentarea soluției, Curtea a reținut că legea a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului, consacrat de dispoziţiile art. 61 alin. (2) din Legea fundamentală. Astfel, legea, în redactarea adoptată de Camera Deputaţilor, se îndepărtează în mod substanţial atât de textul adoptat în Senat, cât şi de obiectivele urmărite de iniţiativa legislativă, prin modificările aduse, Camera decizională reglementând dispoziţii care nu au fost niciodată şi în nicio formă puse în dezbaterea Senatului, ca primă Cameră sesizată. Aceste modificări sunt semnificative, de substanţă, și privesc lipsa acordului de voinţă în ceea ce priveşte operaţiunile de conversie a contractelor de credit și realizarea conversiei la cursul de schimb franc elveţian/leu valabil la data încheierii contractului de credit, iar nu la data conversiei.
De asemenea, Curtea a constatat că legea supusă controlului de constituționalitate reglementează o impreviziune aplicabilă ope legis, prevăzând expres obligaţia creditorilor contractelor de credit acordate în franci elveţieni de a efectua conversia în lei a soldului creditului exprimat în franci elveţieni la „cursul de schimb al Băncii Naţionale a României valabil la data încheierii contractului/convenției de credit în franci elvețieni”.
În jurisprudența sa (Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016), Curtea a sancționat instituția impreviziunii aplicabilă ope legis, arătând că aceasta nu poate fi recunoscută, fiind în contradicție cu prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 124 privind înfăptuirea justiției. Astfel, numai instanța judecătorească are competența şi obligația să aplice impreviziunea dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile existenţei acesteia.
 
Link : Decizia nr. 62/7.02.2017, a CCR
 

16 februarie 2017

Conferinţa naţională „Probleme controversate și soluții de drept penal și procesual penal – la 3 ani de la intrarea în vigoare a noilor coduri penale”


Data 24 februarie 2017
Locația Aula Magna a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Speakeri Tudorel Toader, Maria Ioana Michinici, Florin Streteanu, Valerian Cioclei, Petruţ Ciobanu, Daniel Atasiei


Sursa:

http://www.universuljuridic.ro/conferinta-nationala-probleme-controversate-si-solutii-de-drept-penal-si-procesual-penal-la-3-ani-de-la-intrarea-in-vigoare-a-noilor-coduri-penale/

În ziua de vineri, 24 februarie, va avea loc conferința națională “Probleme controversate și soluții de drept penal și procesual penal – la 3 ani de la intrarea în vigoare a noilor coduri penale“.
Evenimentul este organizat de Editura Universul Juridic în parteneriat cu Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Drept și INPPA – Centrul Teritorial Iași, cu sprijinul Barourilor Bacău, Botoșani, Neamț, Iași, Suceava și Vaslui.
Conferința va avea loc în Aula Magna a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (Bd. Carol I nr. 11, Corpul A al Universității).
Conferința se va desfășura conform următoarei structuri:

– Drept penal partea generală
  1. • Lect. univ. dr. Maria Ioana Michinici, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași – Probleme juridice curente în materia unității infracționale.
  2. • Prof. univ. dr. Florin Streteanu, Decanul Facultății de Drept Babeș Bolyai din Cluj – Regimul normelor penale incomplete în lumina jurisprudenței recente a Curții Constituționale.
– Drept penal partea specială
  1. Prof. univ. dr. Tudorel Toader,Rectorul Universității „Al. I. Cuza” din Iași – Prezumția de constituționalitate a normelor penale.
  2. Prof. univ. dr. Valerian Cioclei, Facultatea de Drept a Universității din București – Despre dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală..
- Drept procesual penal
  1. Lect. univ. dr. Petruț Ciobanu, Facultatea de Drept a Universității din București, Vicepreședinte UNBR, prodecan Baroul București – Tehnici speciale de cercetare.
  2. Lect. univ. dr. Daniel Atasiei, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași – Procedura de cameră preliminară: revoluție sau involuție?
ÎNSCRIERI:
http://www.universuljuridic.ro/conferinta-nationala-probleme-controversate-si-solutii-de-drept-penal-si-procesual-penal-la-3-ani-de-la-intrarea-in-vigoare-a-noilor-coduri-penale/







 
 

6 februarie 2017

Prin Decizia nr. 605/2016, Curtea Constituțională a României reține că, trimiterea actelor de procedura prin fax sau e-mail este asimilată cu depunerea personală la instanță

http://www.legal-land.ro/ccr-transmiterea-actelor-procedurale-prin-fax-ori-email-constitutionalitatea-dispozitiilor-legale/



Prin Decizia nr. 605/2016, Curtea Constituțională a României reține că, trimiterea actelor de procedura prin fax sau e-mail este asimilată cu depunerea personală la instanță:

 
Dacă dorești să trimiți actele procedurale prin fax sau prin e-mail este bine să știi care sunt termenele clarificate prin decizia nr. 605/2016, referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 182 alin. (2) din Codul de procedură civilă, a Curții Constituționale a României, publicată în 3 ianuarie în Monitorul Oficial.

În Monitorul Oficial cu numărul 2 din 3 ianuarie 2017 a fost publicată Decizia CCR nr. 605/2016 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 182 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 182 alin. (2) din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, care au următorul cuprins: "Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanţă sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispoziţiile art. 183 fiind aplicabile", potrivit Legal Land.

Art. 183 cu denumirea marginală "Actele depuse la poştă, servicii specializate de curierat, unităţi militare sau locuri de deţinere" din Codul de procedură civilă la care face referire textul de lege criticat are următorul cuprins:

"(1) Actul de procedură depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poştal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare este socotit a fi făcut în termen.

(2) Actul depus de partea interesată înăuntrul termenului prevăzut de lege la unitatea militară ori la administraţia locului de deţinere unde se află această parte este, de asemenea, considerat ca făcut în termen.

(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2), recipisa oficiului poştal, precum şi înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administraţia locului de deţinere, pe actul depus, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată".

"Examinând excepţia de neconstituţionalitate, (…)

Problema ridicată de autorul excepţiei de neconstituţionalitate priveşte interpretarea dispoziţiilor art. 182 alin. (2) prin raportare la dispoziţiile art. 183 din Codul de procedură civilă în cazul transmiterii actelor procedurale prin fax ori poştă electronică.

În acest sens, Curtea reţine că textul legal criticat reglementează termenul de depunere a actelor procedurale raportat la programul de lucru al instanţei sau al locului unde trebuie depus actul respectiv, făcându-se aplicabilitatea dispoziţiilor legale ale art. 183 din Codul de procedură civilă în al cărui conţinut nu sunt menţionate faxul şi poşta electronică ca modalităţi de comunicare a actelor de procedură, ci numai scrisoarea recomandată la oficiul poştal, depunerea la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare (…)

În ceea ce priveşte faxul şi poşta electronică, Curtea observă că aceste modalităţi de comunicare sunt acceptate de lege, însă nu se regăsesc în ipoteza normei legale criticate. Spre exemplu, Curtea reţine că art. 94 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 970 din 28 decembrie 2015, prevede că actele de sesizare a instanţei depuse personal sau prin reprezentant, sosite prin poştă, curier ori fax sau în orice alt mod prevăzut de lege, se depun la registratură, unde, în aceeaşi zi, după stabilirea obiectului cauzei, primesc, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege, dată certă şi număr din aplicaţia ECRIS. De asemenea, Codul de procedură civilă prevede aceste modalităţi de comunicare a actelor de procedură, spre exemplu, potrivit art. 148 alin. (2), cererile adresate, personal sau prin reprezentant, instanţelor judecătoreşti pot fi formulate şi prin înscris în formă electronică, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege. Art. 149 alin. (4) din Cod prevede că în cazul în care cererea a fost comunicată, potrivit legii, prin fax sau prin poştă electronică, grefierul de şedinţă este ţinut să întocmească din oficiu copii de pe cerere, pe cheltuiala părţii care avea această obligaţie. Potrivit art. 199 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de chemare în judecată, depusă personal sau prin reprezentant, sosită prin poştă, curier, fax sau scanată şi transmisă prin poştă electronică ori prin înscris în formă electronică, se înregistrează şi primeşte dată certă prin aplicarea ştampilei de intrare. Astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 471 alin. (3), cererea de apel poate fi trimisă şi prin poştă, fax, poştă electronică sau curier.

Prin urmare, Curtea reţine că părţile interesate au la îndemână, pe lângă depunerea actelor procedurale personal sau prin reprezentant, prin poştă, curier rapid sau prin intermediul unui serviciu specializat de comunicare, şi posibilitatea transmiterii acestor acte prin intermediul poştei electronice sau al faxului, fiind astfel facilitată comunicarea rapidă a actelor de procedură.

În speţă, astfel cum rezultă din actele dosarului, autorul excepţiei de neconstituţionalitate a transmis actul procedural prin fax după ora de închidere a programului de lucru al instanţei.

În ceea ce priveşte programul de lucru al instanţelor, Curtea reţine că acesta este de 8 ore zilnic, timp de 5 zile pe săptămână şi începe, de regulă, la ora 8,00 şi se încheie la ora 16.00, potrivit art. 89 alin. (1) din Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, mai sus menţionat.

În continuare, Curtea observă că cererile trimise prin poşta electronică sau prin fax nu beneficiază de efectele prevăzute de art. 183 alin. (1) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia un act de procedură depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poştal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare este socotit a fi făcut în termen. În timp ce art. 183 alin. (3) din Codul de procedură civilă prevede în mod expres că recipisa oficiului poştal, precum şi înregistrarea ori atestarea făcută de serviciul de curierat rapid sau de serviciul specializat de comunicare serveşte ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată, în cazul actelor de procedură transmise pe fax sau poştă electronică, nu există o prevedere similară.

Problema care se ridică în cazul transmiterii actelor de procedură prin intermediul faxului sau poştei electronice este certitudinea recepţionării în termenul legal al acestora de către instanţa de judecată. În acest sens sunt şi dispoziţiile art. 154 alin. (6) coroborat cu art. 241 alin. (3) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora mijlocul de comunicare trebuie să fie apt să asigure atât transmiterea textului, cât şi confirmarea primirii lui.

Astfel, Curtea apreciază că trimiterea actelor de procedură prin fax sau poştă electronică a fost asimilată depunerii personale la instanţă şi nu trimiterii efectuate prin oficiul poştal, serviciul de curierat sau prin alt serviciu specializat de comunicare. Actul de procedură transmis prin fax sau poştă electronică este considerat a fi făcut în termen la data la care a fost înregistrat la instanţă, iar potrivit dispoziţiei legale criticate, deşi termenele se socotesc pe zile întregi, totuşi, în ziua în care se împlineşte termenul partea interesată trebuie să depună actul la instanţă până la închiderea programului.

Prin urmare, dispoziţiile legale criticate nu limitează dreptul părţilor de a comunica cu instanţele judecătoreşti, deoarece nimic nu le împiedică pe acestea să se adreseze instanţelor prin orice mijloace, cu condiţia, subînţeleasă, de a o face în termenele şi condiţiile prevăzute de lege".

 
 

Decizia nr. 3/2025 a ÎCCJ - RIL admis - interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 207 alin. (1), art. 222 alin. (4) şi art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală

Nu se consideră în termen sesizarea cu rechizitoriul prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului faţă de care s-a dispus o ...