O lucrare științifică foarte valoroasă, publicată online pe JESSENTIALS, scrisă de Dl. Prof. univ. dr. Lucian Bercea - Facultatea de Drept,
Centrul pentru Dreptul Afacerilor Timișoara - Universitatea de Vest din Timișoara
* Notă: Studiul va fi publicat în Revista Română de Drept Privat nr. 1/2017.
Sursa:
https://juridice.ro/essentials/1116/riscul-valutar-impreviziunea-si-conversia-creditelor-in-valuta
...........................
” Precizări liminare. (Din nou) despre riscul valutar. Deși studiul pe care l-am făcut pe marginea Legii conversiei creditelor în valută a abordat subiectul riscului valutar, el s-a limitat la chestiunile relevante pentru analiza critică a legii anterior pronunțării deciziei Curții Constituționale. Este utilă, în acest context, o extindere a analizei și accentuarea câtorva aspecte devenite pertinente subsecvent substituirii problemelor pe care le-ar fi ridicat aplicarea acestui act normativ cu problemele pe care le va pune revizuirea judiciară a contractelor pentru impreviziune valutară.
1. Orice contract de credit în valută este supus riscului valutar. Expunerea consumatorului de credite la riscul valutar, ca tip de risc financiar materializat în fluctuații de curs valutar, reprezintă o trăsătură naturală a contractelor de credit în monedă străină. Orice împrumut denominat într-o altă monedă decât cea (națională) în care consumatorul obține veniturile implică obligația obținerii de către debitor a valutei necesare plății ratelor de credit, pe baza resurselor financiare pe care le are la dispoziție în moneda națională, la cursul valutar la care moneda străină poate să fie procurată. Consumatorul de credite în monedă străină nu este, în general, protejat împotriva riscului valutar
[13], nici în mod natural
[14], nici printr-un mecanism financiar contractual special
[15]. Consumatorul cunoaște acest risc (sau ar trebui să-l cunoască), dar urmărește avantajul ratelor de dobândă mai reduse practicate de bănci pentru creditele în valută în raport cu cele acordate în monedă națională, beneficiu care este potențat în cazul creditelor pe termen lung, cum sunt cele ipotecare, în cazul cărora costurile creditului pot să difere semnificativ în funcție de moneda împrumutului. Avantajul ratelor de dobândă mai favorabile este, cel puțin în parte, anihilat nu numai de costurile suplimentare cu comisioanele operațiunilor de schimb valutar, plătite indiferent de variațiile cursului, ci și – în primul rând – de efectele fluctuațiilor valutare
[16]. ”
........................
”Pentru a stabili in concreto dacă există impreviziune valutară, judecătorul trebuie să stabilească valoarea obligațiilor debitorului la data încheierii contractului, în raport cu nivelul cursului de schimb de la acea dată; riscul asumat în mod rezonabil de debitor; valoarea obligațiilor debitorului în urma schimbării excepționale a împrejurărilor, în raport cu nivelul cursului de schimb de la acea dată; caracterul excesiv al diferenței între valoarea inițială și cea majorată a obligațiilor debitorului, în raport cu efortul financiar pe care acesta ar trebui să-l facă pentru procurarea sumelor de bani în valută.”
........................
”8. Concluzii. Decizia Curții Constituționale privind Legea conversiei creditelor în valută, dar, în special, decizia Curții Constituționale privind Legea dării în plată lansează o provocare judecătorului român. Aceste decizii deschid calea testării unor soluții (fundamentate nu pe textele normative ale Codului civil, ci pe principiile dreptului civil) cu privire la intervenția judiciară pentru impreviziune în contractele de credit în monedă străină încheiate cu consumatorii. Setul consistent şi cvasi-omogen de contracte în care consumatorii ar putea invoca impreviziunea constituie o miză care obligă acest test să depășească stadiul de experiment de masă și să se transforme într-o primă experiență, complexă și coerentă, de verificare a aplicării impreviziunii în dreptul privat din România.
⃰ Studiul de față are la baza prezentarea susținută în cadrul Conferinței
Să înțelegem impreviziunea. Soluții și remedii. Dare în plată, conversie. Curtea Constituțională dixit, organizată de Societatea de Științe Juridice și Facultatea de Drept din cadrul Universității din București în data de 16 februarie 2017. Studiul urmează să fie publicat și într-un volum colectiv, împreună cu celelalte intervenții din cadrul conferinței. Autorul mulțumește fostei sale studente Astrid Bolea (
LL.M. candidate, University of Cambridge) pentru sprijinul în documentare.
The usual disclaimer applies.”
