𝐒𝐞 𝐞𝐥𝐢𝐦𝐢𝐧𝐚̆ 𝐩𝐨𝐬𝐢𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐫𝐞𝐞𝐯𝐚𝐥𝐮𝐚̆𝐫𝐢𝐢 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐨𝐚𝐧𝐞𝐢 𝐚𝐝𝐮𝐥𝐭𝐞 𝐜𝐮 𝐡𝐚𝐧𝐝𝐢𝐜𝐚𝐩 𝐝𝐞 𝐜𝐚̆𝐭𝐫𝐞 𝐚𝐜𝐞𝐥𝐞𝐚𝐬̗𝐢 𝐞𝐧𝐭𝐢𝐭𝐚̆𝐭̗𝐢 𝐬̗𝐢 𝐢̂𝐧 𝐛𝐚𝐳𝐚 𝐚𝐜𝐞𝐥𝐨𝐫𝐚𝐬̗𝐢 𝐚𝐜𝐭𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐚𝐮 𝐬𝐭𝐚𝐭 𝐥𝐚 𝐛𝐚𝐳𝐚 𝐞𝐦𝐢𝐭𝐞𝐫𝐢𝐢 𝐜𝐞𝐫𝐭𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐢̂𝐧𝐜𝐚𝐝𝐫𝐚𝐫𝐞 𝐢̂𝐧 𝐠𝐫𝐚𝐝 𝐝𝐞 𝐡𝐚𝐧𝐝𝐢𝐜𝐚𝐩

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 466 din 26 mai 2023 a fost publicată Ordonanța de urgență nr. 47/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

 

Actul normativ elimină posibilitatea reevaluării persoanei adulte cu handicap de către aceleași entități și în baza acelorași acte care au stat la baza emiterii certificatului de încadrare în grad de handicap și obligă autoritățile publice locale să utilizeze Sistemul național de management privind dizabilitatea.

 

Astfel, în cazul în care Comisia superioară stabilește prin decizie reevaluarea persoanelor adulte cu handicap și apar neconcordanțe față de încadrarea în grad și tip de handicap, se va solicita Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă să efectueze o evaluare medicală de specialitate a persoanei cu handicap vizate.

 

Intrare în vigoare: 26 mai 2023

 

https://lege5.ro/Gratuit/geztmojvhe3da/ordonanta-de-urgenta-nr-47-2023-pentru-modificarea-si-completarea-legii-nr-448-2006-privind-protectia-si-promovarea-drepturilor-persoanelor-cu-handicap 

Doi ieșeni în scaun cu rotile n-au putut intra în Muzeul Regina Maria, făcut pe fonduri europene. Au primit 4.000 de euro despăgubiri

 

Pentru că cetățenii unei țări sunt diverși din primul moment al nașterii, uneori având neșansa de a se naște, alteori de a dobândi diverse dizabilități fizice sau psihice, atunci când ne gândim la accesibilizarea spațiului public sau privat de lucru trebuie să luăm în calcul și particularitățile de viață ale acestor persoane.

Probabil mai mult decât în alte situații, ar trebui să înțelegem faptul că, nimeni nu alege în această viață, în mod conștient, o dizabilitate și oricine, oricând poate ajunge în această situație în urma unui eveniment accidental și nefericit.

 

Dreptul la un context și mediu de viață accesibil este un drept fundamental pentru orice cetățean al unei țări europene, acest drept fiind fundamentul cheie pentru asigurarea accesului la exercitarea celorlalte drepturi: dreptul la muncă, educație, sănătate; dreptul de a participa la viața publică și politică; dreptul de a participa la viața culturală, activități recreative și de timp liber; dreptul la viața personală și dreptul de a întemeia o familie; dreptul la justiție și libera exprimare; etc.

 

 Sursa:

 

https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/doi-ieseni-in-scaun-cu-rotile-n-au-putut-intra-in-muzeul-regina-maria-facut-pe-fonduri-europene-au-primit-4-000-de-euro-despagubiri--353467.html?fbclid=IwAR1lyQWu3v-NAD2j0GVeudf-ySzkfeTBTJTGagtPxHjY_B2fsUz9Durei3Q 

Curtea de Apel și Tribunalul Iași au o cameră dedicată copiilor care urmează să fie audiați

 https://www.bzi.ro/in-aceasta-camera-judecatorii-din-iasi-se-imprietenesc-cu-cei-mici-pentru-a-le-afla-povestea-copiii-sunt-audiati-in-timp-ce-se-joaca-foto-video-4702190?fbclid=IwAR3wqrJ2mkC1T703bygp82N8v3umw3VvbMzxsXKAS5aQrzn-U5Nz_ZFa1_g

𝐈𝐧𝐜𝐨𝐦𝐩𝐚𝐭𝐢𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐜𝐚̆𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢. „𝐏𝐫𝐢𝐞𝐭𝐞𝐧𝐮𝐥❞ 𝐝𝐢𝐧 𝐅𝐚𝐜𝐞𝐛𝐨𝐨𝐤. 𝐎 𝐧𝐨𝐮𝐚̆ 𝐚𝐛𝐨𝐫𝐝𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐜𝐚𝐳𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐢𝐧𝐜𝐨𝐦𝐩𝐚𝐭𝐢𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐚𝐫𝐭. 𝟒𝟐 𝐩𝐜𝐭. 𝟏𝟑 𝐚𝐥 𝐂𝐨𝐝𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐜𝐞𝐝𝐮𝐫𝐚̆ 𝐜𝐢𝐯𝐢𝐥𝐚̆ ?

În numărul pe anul 2022 al Revistei Analele Universității Titu Maiorescu Seria Drept (Titu Maiorescu University Law Review), anul XXI, editată de Editura Hamangiu și Editura Universității Titu Maiorescu, indexată în baze de date internaționale (Heinonline și CEEOL), a fost publicat, în limba engleză, articolul Incompatibility of the judge. „THE FRIEND” FROM FACEBOOK. A new approach of incompatibility in the romanian Code of civil procedure?, redactat de jud. drd. Liliana Cătălina Alexe, Curtea de Apel București, asist. univ. Facultatea de Drept – Universitatea Titu Maiorescu.

Analizată de atât de multe ori sub autoritatea normelor de ordin procedural (cele din dispozițiile art. 41 alin. 1 şi art. 42 alin. 1 pct. 1 – 13 ale Codului de procedură civilă), incompatibilitatea judecătorului din compunerea completului de judecă se poate (sau nu) pune într-o nouă realitate a zilelor noastre – conexiunea din mediul online?

În pofida întrebării (ce are rolul de introducere şi, de ce nu, acela de definire a temei articolului de faţă) cercetarea îşi propune semnalarea situațiilor (unele, evident, de fapt) în care judecătorul din compunerea completului s-ar (putea) afla într-o situație de incompatibilitate ce ar putea naşte îndoieli cu privire la imparțialitatea sa, atunci când, alături de parte ori de reprezentantul părţii, acesta face parte din aceeaşi rețea de socializare şi dacă acest caz ar trebui inclus în pct. 13 al art. 42 alin. 1 al Codului.

Plecând de la „tonul” imperativ al normelor de procedură şi în contextul legiuitorului Codului ce a reglementat în mod expres cazul de incompatibilitate de la pct. 13, aceasta ar apărea a fi încadrarea corectă a situației ce conţine ipoteza din discuţie.

Sursa: https://www.juridice.ro/wp-content/uploads/2023/02/INCOMPATIBILITATEA-JUDECATORULUI-Prietenul-din-FACEBOOK.pdf

𝐂𝐞𝐫𝐞𝐫𝐞 𝐝𝐞 𝐢̂𝐧𝐜𝐮𝐯𝐢𝐢𝐧𝐭̧𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐞𝐱𝐞𝐜𝐮𝐭𝐚̆𝐫𝐢𝐢 𝐬𝐢𝐥𝐢𝐭𝐞. 𝐃𝐞𝐛𝐢𝐭𝐨𝐫 𝐜𝐮 𝐬𝐞𝐝𝐢𝐮𝐥 𝐢̂𝐧 𝐬𝐭𝐫𝐚̆𝐢𝐧𝐚̆𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐬̧𝐢 𝐜𝐮 𝐬𝐞𝐝𝐢𝐮 𝐩𝐫𝐨𝐜𝐞𝐬𝐮𝐚𝐥 𝐚𝐥𝐞𝐬 𝐩𝐞 𝐭𝐞𝐫𝐢𝐭𝐨𝐫𝐢𝐮𝐥 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐞𝐢. 𝐂𝐨𝐦𝐩𝐞𝐭𝐞𝐧𝐭̧𝐚̆ 𝐭𝐞𝐫𝐢𝐭𝐨𝐫𝐢𝐚𝐥𝐚̆

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât prin decizia nr. 2071 din 1 noiembrie 2022, pronunțată de Secţia I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție că cererea de încuviinţare a executării silite formulată împotriva unui debitor cu sediul social în străinătate (cum ar fi Asset, Kruk, Tonescu, Rabon, etc.), dar cu sediul procesual ales în România, este de competența teritorială a instanţei în a cărei circumscripţie se găseşte domiciliul creditorului, la data sesizării organului de executare (art. 651 alin. 1 C. proc. civ.).

Sursa:

https://www.scj.ro/1093/Detalii-jurisprudenta?customQuery[0]=197500&fbclid=IwAR1wcGUNVMjQZ-8seMB_f665kiguWCKudc3VAT99O7vgUhah2ZCRQVbGjCI#highlight=

Excepție de neconstituţionalitate admisă ref. declarația dată de inculpat în vederea încheierii acordului de recunoaștere a vinovăției

Joi, 27 octombrie 2022, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 482 alin. (1) lit. g) din Codul de procedură penală sunt constituționale în măsura în care declarația dată de inculpat în vederea încheierii acordului de recunoaștere a vinovăției nu poate fi folosită, împotriva voinței inculpatului, ca probă în procesul penal, în scopul soluționării cauzei conform procedurii penale de drept comun, potrivit unui comunicat.

În esență, Curtea a reținut că declarația prevăzută la art. 482 alin. (1) lit. g) din Codul de procedură penală nu este dată de inculpat în condițiile asigurării garanțiilor procesuale reglementate la art. 108-109 din Codul de procedură penală, motiv pentru care administrarea acestei declarații ca probă în procedura penală de drept comun, împotriva voinței inculpatului, încalcă prezumția de nevinovăție, dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare ale inculpatului, astfel cum aceste drepturi fundamentale sunt prevăzute la art. 23 alin. (11) și la art. 21 alin. (3) din Constituție, precum și la art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Procedura insolvenţei nu poate fi închisă înainte de soluţionarea prin hotărâre definitivă a acțiunii de atragere a răspunderii pentru intrarea în insolvenţă

Prin Decizia nr. 27/2022, ÎCCJ admite recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Iaşi şi, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 174 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 173 alin. (2), precum şi ale art. 180 din aceeaşi lege, stabileşte că:

Procedura insolvenţei nu poate fi închisă înainte de soluţionarea prin hotărâre definitivă a acțiunii de atragere a răspunderii pentru intrarea în insolvenţă, formulată în temeiul art. 169 din Legea nr. 85/2014.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.