𝐀𝐦𝐞𝐧𝐝𝐚̆ 𝐀𝐍𝐒𝐏𝐃𝐂𝐏 𝐚𝐩𝐥𝐢𝐜𝐚𝐭𝐚̆ 𝐨𝐩𝐞𝐫𝐚𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐕𝐨𝐝𝐚𝐟𝐨𝐧𝐞 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚 𝐒𝐀, 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐢̂𝐧𝐭𝐚̂𝐫𝐳𝐢𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐫𝐚̆𝐬𝐩𝐮𝐧𝐬𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐩𝐫𝐢𝐯𝐢𝐧𝐝 𝐝𝐫𝐞𝐩𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐚𝐜𝐜𝐞𝐬 𝐚𝐥 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐨𝐚𝐧𝐞𝐢 𝐯𝐢𝐳𝐚𝐭𝐞 𝐥𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐫𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐚𝐭𝐞 𝐜𝐮 𝐜𝐚𝐫𝐚𝐜𝐭𝐞𝐫 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐨𝐧𝐚𝐥

Autoritatea Națională de Supraveghere a finalizat în luna mai a anului curent o investigație la operatorul Vodafone România SA și a constatat încălcarea dispozițiilor art. 15 alin. (3) din Regulamentul General privind Protecția Datelor (RGPD).

Ca atare, societatea Vodafone România SA a fost sancționată cu amendă în cuantum de 4.961 lei, echivalentul a 1.000 EURO.

Sancțiunea a fost aplicată ca urmare a unei plângeri prin care se reclama faptul că operatorul i-a încălcat petentului dreptul de acces, refuzând să-i comunice anumite înregistrări ale convorbirilor cu call-center-ul acestuia.

 

În cursul desfășurării investigației Autoritatea Națională de Supraveghere a constatat că operatorul Vodafone România SA nu a făcut dovada că a transmis un răspuns petentului la cererea sa de exercitare a dreptului de acces în termen de 30 de zile, încălcând astfel prevederile art. 15 alin. (3) din RGPD.

 

În acest context, reamintim că la art. 15 alin. (3) se prevede că „Operatorul furnizează o copie a datelor cu caracter personal care fac obiectul prelucrării. Pentru orice alte copii solicitate de persoana vizată, operatorul poate percepe o taxă rezonabilă, bazată pe costurile administrative. În cazul în care persoana vizată introduce cererea în format electronic şi cu excepţia cazului în care persoana vizată solicită un alt format, informaţiile sunt furnizate într-un format electronic utilizat în mod curent.”

 

Totodată, operatorului i s-a aplicat și măsura corectivă de a adopta măsuri tehnice și organizatorice astfel încât operatorul să se asigure că dă curs efectiv cererilor prin care se exercită drepturile persoanelor vizate prevăzute de Regulamentul (UE) 679/2016, inclusiv dreptul de acces prevăzut de art. 15.

 

Sursa: https://www.dataprotection.ro/?page=Comunicat_Presa_21_06_2023&lang=ro&fbclid=IwAR3e5TiRAszRZuVS5TpxSxkDkd1sVkIaJ1_PJTfib_6mqy1WiLJYaJdK8GI

𝐋𝐞𝐠𝐞𝐚 𝐚𝐫𝐞𝐧𝐝𝐞𝐢 𝐚 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐚𝐝𝐨𝐩𝐭𝐚𝐭𝐚̆ - 𝐩𝐫𝐢𝐧𝐢𝐜𝐩𝐚𝐥𝐞𝐥𝐞 𝐦𝐨𝐝𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚̆𝐫𝐢 𝐚𝐝𝐮𝐬𝐞 𝐥𝐞𝐠𝐢𝐢

 Legea arendei a fost adoptată marți în Camera Deputaților, care este for decizional, astfel încât va merge spre promulgare la președintele României, Klaus Iohannis.

Principalele modificări aduse Legii arendei sunt legate de durata contractului de arendare, care nu poate fi mai mare de 7 ani, vizate fiind însă doar contractele noi, nu și cele deja încheiate.

„Durata arendării este de minimum 7 ani și se consideră a fi făcută pe toată perioada necesară recoltării fructelor pe care bunul agricol urmează să le producă”, se arată în lege.

 

Pe de altă parte, legea prevede situațiile speciale în care poate înceta contractul de arendare:

- în cazul decesului arendașului, moștenitorii vor fi obligați să mențină contractul de arendare pe toată durata încheiată cu arendașul;

- va apărea obligația de a menține contractul de arendare până la expirarea termenului de valabilitate în cazul vânzării terenului respectiv, obligație care revine, desigur, cumpărătorului;

- neplata arendei la termen va atrage încetarea contractului înainte de termen.

 

Contractul de arendare încetează înainte de împlinirea termenului prin incapacitatea sau falimentul arendaşului ori prin neplata arendei în termenul prevăzut în contract.

 

Subarendarea, interzisă prin noua lege.

Noua lege interzice subarendarea: „Subarendarea totală sau parțială este interzisă sub sancţiunea nulităţii, cu excepţia schimbului de utilizare a terenului între arendaşi.”

 

Camera Deputaților a eliminat amendamentul prin care contractele de arendare constituie titlu executoriu:

„Contractele de arendare încheiate în formă autentică, precum şi cele înregistrate la consiliul local constituie, în condiţiile legii, titluri executorii pentru plata arendei la termenele şi în modalităţile stabilite în contract.”

 

Actul normativ a fost adoptat marți 13.06.2023 în Camera Deputaților cu 140 voturi „pentru”, 42 de voturi „contra” și 50 „abțineri.

 

Prin urmare, în urma votului decizional al Camerei Deputaților asupra modificărilor aduse Legii nr. 287/2009 privind Codul civil a fost creat un cadru legislativ favorabil arendașilor și a dezvoltării terenurilor agricole din România, lucru ce va contribui în mod direct la creșterea economiei și a producției asupra culturilor și recoltelor din țară.

 

 

𝐃𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 ❞𝐢̂𝐧𝐠𝐫𝐢𝐣𝐢𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐢𝐧𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐥❞ 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐚𝐫𝐞 𝐠𝐫𝐢𝐣𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐮𝐧 𝐯𝐚̂𝐫𝐬𝐭𝐧𝐢𝐜 - 𝐯𝐚𝐥𝐨𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐢𝐧𝐝𝐞𝐦𝐧𝐢𝐳𝐚𝐭̗𝐢𝐞𝐢 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐢𝐭𝐚̆ 𝐬̗𝐢 𝐩𝐨𝐬𝐢𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐝𝐞 𝐚 𝐥𝐮𝐜𝐫𝐚 𝐜𝐮 𝐧𝐨𝐫𝐦𝐚̆ 𝐩𝐚𝐫𝐭̗𝐢𝐚𝐥𝐚̆

Prin Legea 355/2022 care a modificat Legea 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice și care a intrat în vigoare la sfârșitul anului 2022, a fost introdus conceptul de „îngrijitor informal” pentru a desemna o persoană care are grijă de un vârstnic și care poate primi o indemnizație de la stat pentru această activitate.

Îngrijitorii informali (adică cei necalificați) care au grijă de persoanele vârstnice din familie (și nu numai) au posibilitatea de a lucra cu normă parțială și totodată să primească o indemnizație egală cu jumătate din salariul de bază brut al unui îngrijitor la domiciliu.

 

Legea 355/2022 prin care s-a modificat Legea 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice. În primul rând, a introdus termenul de îngrijitor informal (pe care îl regăsim în Legea 292/2011 a asistenței sociale), care este persoana necalificată, membru al familiei, rudă sau orice altă persoană, care asigură îngrijirea personală, respectiv ajutorul pentru efectuarea activităților de bază și instrumentale ale vieții zilnice de către persoana care și-a pierdut autonomia funcțională.

 

Diferența între îngrijitorii formali și cei informali este că primii sunt calificați și certificați profesionali, în timp ce cei din urmă nu.

 

Prevederea de mai sus a fost înlocuită și permite îngrijitorilor informali (care, după cum am menționat anterior, nu trebuie să fie neapărat rude cu persoana vârstnică), care își asumă responsabilitatea îngrijirii unei/unor persoane vârstnice, aflate într-o situație de dependență socio-medicală, să beneficieze de un program de lucru de jumătate de normă. Iar, în baza unui contract încheiat cu serviciul public de asistență socială, aceștia să primească o indemnizație egală cu jumătate din salariul de bază brut al îngrijitorului la domiciliu pentru gradația 0, potrivit Legii-cadru a salarizării.

Pentru anul 2022, salariul de bază brut al îngrijitorului la domiciliu pentru gradația 0 este de 2.535 lei. Astfel, indemnizația brută acordată îngrijitorilor informali care muncesc și au, în același timp, grijă de o persoană vârstnică ar fi de 1.268 lei. Această indemnizație va fi supusă impozitării și contribuțiilor sociale obligatorii.

 

Ca în prezent, în cazul soțului sau rudelor care îngrijesc vârstnici, timpul pe care îngrijitorii informali beneficiază de program redus de lucru se consideră, la calculul vechimii în muncă, timp lucrat cu normă întreagă, pe baza adeverinței eliberate de serviciul public de asistență socială.

 

Deși reglementările de mai sus, care au fost introduse în Legea 17/2000, 𝐬𝐞𝐚𝐦𝐚̆𝐧𝐚̆ 𝐟𝐨𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐦𝐮𝐥𝐭 𝐜𝐮 𝐜𝐞𝐥𝐞 𝐚𝐥𝐞 𝐚𝐬𝐢𝐬𝐭𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐨𝐧𝐚𝐥, 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭 𝐭𝐢𝐩 𝐝𝐞 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐨𝐚𝐧𝐚̆ 𝐚𝐫𝐞 𝐠𝐫𝐢𝐣𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐨𝐚𝐧𝐞𝐥𝐞 𝐜𝐮 𝐡𝐚𝐧𝐝𝐢𝐜𝐚𝐩 𝐠𝐫𝐚𝐯, 𝐢𝐧𝐝𝐢𝐟𝐞𝐫𝐞𝐧𝐭 𝐝𝐞 𝐯𝐚̂𝐫𝐬𝐭𝐚 𝐥𝐨𝐫. 

 

Mai exact, potrivit Legii 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, asistentul personal este angajat cu contract de muncă pentru a îngriji o persoană cu handicap grav, fiind definit ca "persoană care supraveghează, acordă asistență și îngrijire copilului sau adultului cu handicap grav, pe baza planului de abilitare-reabilitare pentru copilul cu handicap, respectiv a planului individual de servicii al persoanei adulte cu handicap".

 

Prin modificările aduse Legii asistenței sociale a vârstnicilor s-a urmărit acordarea de îngrijire la domiciliu persoanelor în vârstă care nu se mai pot descurca singure în viața de zi cu zi și împiedicarea trimiterii acestora în centre rezidențiale.

 

De asemenea, în Monitorul Oficial, Partea I nr. 544 din 19 iunie 2023 a fost publicat Ordinul nr. 955/2023 pentru aprobarea modelului contractului încheiat între îngrijitorul informal al persoanei vârstnice dependente și serviciul public de asistență socială.

 

Modelul-cadru este disponibil aici: https://lege5.ro/Gratuit/geztonjsgiztc/contractul-incheiat-intre-ingrijitorul-informal-al-persoanei-varstnice-dependente-si-serviciul-public-de-asistenta-sociala-model-cadru-din-19042023?fbclid=IwAR2TvWI74OtOKd9UhrDXtqd9BGqM_vIqr7aSYgaY74JG_zJ-lDhuFEWlO-Q

 

𝐂𝐨𝐦𝐩𝐞𝐧𝐬𝐚𝐫𝐞 𝐚𝐜𝐨𝐫𝐝𝐚𝐭𝐚̆ 𝐯𝐢𝐜𝐭𝐢𝐦𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐮𝐧𝐞𝐢 𝐢𝐧𝐟𝐫𝐚𝐜𝐭̗𝐢𝐮𝐧𝐢 𝐢̂𝐧 𝐛𝐚𝐳𝐚 𝐋𝐞𝐠𝐢𝐢 𝐧𝐫.𝟐𝟏𝟏/𝟐𝟎𝟎𝟒 𝒑𝒓𝒊𝒗𝒊𝒏𝒅 𝒖𝒏𝒆𝒍𝒆 𝒎𝒂̆𝒔𝒖𝒓𝒊 𝒑𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖 𝒂𝒔𝒊𝒈𝒖𝒓𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒊𝒏𝒇𝒐𝒓𝒎𝒂̆𝒓𝒊𝒊, 𝒔𝒑𝒓𝒊𝒋𝒊𝒏𝒊𝒓𝒊𝒊 𝒔̗𝒊 𝒑𝒓𝒐𝒕𝒆𝒄𝒕̗𝒊𝒆𝒊 𝒗𝒊𝒄𝒕𝒊𝒎𝒆𝒍𝒐𝒓 𝒊𝒏𝒇𝒓𝒂𝒄𝒕̗𝒊𝒖𝒏𝒊𝒍𝒐𝒓

O lege adoptată acum aproape 20 de ani, dar relativ puțin cunoscută, oferă posibilitatea victimelor unei infracțiuni de a cere despăgubirile civile de la stat, în loc de a le aștepta de la infractor. De această lege s-a folosit și o tânără ieșeancă, al cărei tată murise ucis. Tribunalul i-a aprobat cererea privind acordarea de compensații, întrucât ucigașul nu dispunea de bunuri sau venituri care să poată fi executate pentru plata despăgubirilor. Cu excepția contribuabilului, din banii căruia vor fi plătite despăgubirile, toată lumea va fi mulțumită. Rudele victimei își primesc drepturile, iar ucigașul a beneficiat de clemența instanței pentru că s-a declarat formal de acord să plătească.

Magistrații Tribunalului Iași au analizat cererea depusă de B.I.F., constatând că aceasta depusese toate înscrisurile necesare și îndeplinea condițiile de fond pentru a primi compensația. A fost de altfel singurul lucru pe care judecătorii l-au avut de făcut. Legea 211 nu prevede o limită a compensațiilor decât în cazul prejudiciilor materiale, care nu pot depăși 10 salarii de bază minime brute pe țară. Suma de 10.000 lei stabilită drept daune materiale se încadra în acest plafon. Pentru daunele morale nu este prevăzută nicio limită. Nici judecătorii nu au intenționat să impună una, pentru că ar fi însemnat să contrazică o sentință definitivă. „Dacă s-ar admite că există o limitare privind cuantumul compensaţiei financiare, acest aspect ar echivala nu numai cu o adăugare la lege, dar şi cu încălcarea autorităţii de lucru judecat”, au explicat aceștia.

Tribunalul a aprobat cererea înaintată de B.I.F. Dacă sentința va rămâne definitivă, cei 10.000 lei și 100.000 euro urmează să fie achitați de Ministerul Justiției. Ulterior, acesta urmează să încerce să recupereze banii plătiți de la Ionuț Timofte.

 

Sursa: https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/ciudat-un-individ-fara-capatai-ucide-o-persoana-iar-statul-este-obligat-sa-plateasca-100-000-de-euro-familiei-decedatului--354315.html

 

𝐒𝐞 𝐞𝐥𝐢𝐦𝐢𝐧𝐚̆ 𝐩𝐨𝐬𝐢𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐫𝐞𝐞𝐯𝐚𝐥𝐮𝐚̆𝐫𝐢𝐢 𝐩𝐞𝐫𝐬𝐨𝐚𝐧𝐞𝐢 𝐚𝐝𝐮𝐥𝐭𝐞 𝐜𝐮 𝐡𝐚𝐧𝐝𝐢𝐜𝐚𝐩 𝐝𝐞 𝐜𝐚̆𝐭𝐫𝐞 𝐚𝐜𝐞𝐥𝐞𝐚𝐬̗𝐢 𝐞𝐧𝐭𝐢𝐭𝐚̆𝐭̗𝐢 𝐬̗𝐢 𝐢̂𝐧 𝐛𝐚𝐳𝐚 𝐚𝐜𝐞𝐥𝐨𝐫𝐚𝐬̗𝐢 𝐚𝐜𝐭𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐚𝐮 𝐬𝐭𝐚𝐭 𝐥𝐚 𝐛𝐚𝐳𝐚 𝐞𝐦𝐢𝐭𝐞𝐫𝐢𝐢 𝐜𝐞𝐫𝐭𝐢𝐟𝐢𝐜𝐚𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐢̂𝐧𝐜𝐚𝐝𝐫𝐚𝐫𝐞 𝐢̂𝐧 𝐠𝐫𝐚𝐝 𝐝𝐞 𝐡𝐚𝐧𝐝𝐢𝐜𝐚𝐩

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 466 din 26 mai 2023 a fost publicată Ordonanța de urgență nr. 47/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

 

Actul normativ elimină posibilitatea reevaluării persoanei adulte cu handicap de către aceleași entități și în baza acelorași acte care au stat la baza emiterii certificatului de încadrare în grad de handicap și obligă autoritățile publice locale să utilizeze Sistemul național de management privind dizabilitatea.

 

Astfel, în cazul în care Comisia superioară stabilește prin decizie reevaluarea persoanelor adulte cu handicap și apar neconcordanțe față de încadrarea în grad și tip de handicap, se va solicita Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă să efectueze o evaluare medicală de specialitate a persoanei cu handicap vizate.

 

Intrare în vigoare: 26 mai 2023

 

https://lege5.ro/Gratuit/geztmojvhe3da/ordonanta-de-urgenta-nr-47-2023-pentru-modificarea-si-completarea-legii-nr-448-2006-privind-protectia-si-promovarea-drepturilor-persoanelor-cu-handicap 

Doi ieșeni în scaun cu rotile n-au putut intra în Muzeul Regina Maria, făcut pe fonduri europene. Au primit 4.000 de euro despăgubiri

 

Pentru că cetățenii unei țări sunt diverși din primul moment al nașterii, uneori având neșansa de a se naște, alteori de a dobândi diverse dizabilități fizice sau psihice, atunci când ne gândim la accesibilizarea spațiului public sau privat de lucru trebuie să luăm în calcul și particularitățile de viață ale acestor persoane.

Probabil mai mult decât în alte situații, ar trebui să înțelegem faptul că, nimeni nu alege în această viață, în mod conștient, o dizabilitate și oricine, oricând poate ajunge în această situație în urma unui eveniment accidental și nefericit.

 

Dreptul la un context și mediu de viață accesibil este un drept fundamental pentru orice cetățean al unei țări europene, acest drept fiind fundamentul cheie pentru asigurarea accesului la exercitarea celorlalte drepturi: dreptul la muncă, educație, sănătate; dreptul de a participa la viața publică și politică; dreptul de a participa la viața culturală, activități recreative și de timp liber; dreptul la viața personală și dreptul de a întemeia o familie; dreptul la justiție și libera exprimare; etc.

 

 Sursa:

 

https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/doi-ieseni-in-scaun-cu-rotile-n-au-putut-intra-in-muzeul-regina-maria-facut-pe-fonduri-europene-au-primit-4-000-de-euro-despagubiri--353467.html?fbclid=IwAR1lyQWu3v-NAD2j0GVeudf-ySzkfeTBTJTGagtPxHjY_B2fsUz9Durei3Q 

Curtea de Apel și Tribunalul Iași au o cameră dedicată copiilor care urmează să fie audiați

 https://www.bzi.ro/in-aceasta-camera-judecatorii-din-iasi-se-imprietenesc-cu-cei-mici-pentru-a-le-afla-povestea-copiii-sunt-audiati-in-timp-ce-se-joaca-foto-video-4702190?fbclid=IwAR3wqrJ2mkC1T703bygp82N8v3umw3VvbMzxsXKAS5aQrzn-U5Nz_ZFa1_g