Arbitru judiciar - Tribunalul de Arbitraj Judiciar Iași de pe lângă Camera de Arbitraj şi Mediere

Arbitru judiciar - Tribunalul de Arbitraj Judiciar Iași de pe lângă Camera de Arbitraj şi Mediere din Iași




Gabriela Pădurariu

Gabriela Pădurariu
Sediul profesional:

Iaşi, str: Sărăriei nr. 58
Tel: 0746 669594
e-mail: gabriela_padurariu@yahoo.com


Sunt Gabriela Padurariu din Iasi iar acesta este locul meu virtual in care imi expun opinia despre diverse aspecte juridice. Accept orice comentariu facut cu bun simt doar pe marginea a ceea ce am scris pe acest blog. In privinta sfaturilor juridice va rog sa nu uitati ca ele nu se pot acorda profesional decat față în față si nu virtual .
Informatiile de pe acest blog nu reprezinta consultanta juridica. Ele nu vor fi folosite decat in scop de informare generala, nu pentru luarea unor decizii. Pentru luarea unor decizii trebuie sa ma contactati personal sau sa apelati la alti profesionisti.
Aceste precizari au semnificatia unei declinari de obligatie.


ACTIVITATE PUBLICISTICĂ: PUBLICAŢIILE MELE ÎN REVISTE DE SPECIALITATE ŞI PAGINI WEB

ACTIVITATE PUBLICISTICĂ: PUBLICAŢIILE MELE ÎN REVISTE DE SPECIALITATE ŞI PAGINI WEB

DESPRE GABRIELA PĂDURARIU:

Recunoscută pentru atenţia sa la detalii, Gabriela Pădurariu reprezintă în instanţa de judecată cât şi în faţa altor autorităţi, persoane juridice – societăţi comerciale, ONG-uri, etc. – în diverse cauze civile, comerciale, penale, în special în executarea silită.

Funcţie de interesul celui pe care îl reprezintă ştie să urgenteze sau să temporizeze soluţionarea unei cauze – în special executări silite, cauze comerciale sau procedura insolvenţei -, caută şi găseşte întotdeauna cele mai bune soluţii tehnice din punct de vedere juridic şi al strategiei soluţionării corecte a cauzei de către instanţa de judecată, în sensul că-i oferă toate informaţiile necesare atât în fapt cât şi în drept pentru ca aceasta să poată pronunţa o hotărâre legală şi temeinică.

Din experienţa acumulată în practica dreptului execuţional civil, poate spune că stăpăneşte în amănunt toate subtilităţile şi tertipurile de care se folosesc atât părţile din executarea silită – creditor şi debitor – cât şi executorul judecătoresc şi chiar instanţa de executare, pentru tergiversarea urmăririi silite.

De asemenea, cunoaşte foarte bine cum îşi ascund debitorii bunurile şi veniturile de la urmărire şi cum pot fi acestea descoperite sau readuse în patrimoniul debitorului pentru a putea fi executat silit.

În cazul în care în legătură cu soluţionarea unei cauze s-au ivit probleme legate de ineditul situaţiei fie anterior sesizării autorităţii corespunzătoare, fie în derularea unui proces civil, comercial, penal, fie în faza de urmărire silită, a apelat la grupul de profesionişti în drept – grupul său de colaboratori - care s-a format în timp şi în care dezbat foarte serios probleme de drept material, obiectiv, substanțial, cât şi de procedură, căutând cele mai eficiente soluţii de rezolvare.



DOMENII DE COMPETENŢĂ:


*Servicii juridice în regim de outsourcing (externalizare);

* Consiliere si redactare de opinii juridice;

*Reprezentare in fata instantelor judecatoresti in procese variate (civile, comerciale, drept al muncii, drept penal, etc.);

*Reprezentare in fata altor autoritati (OPC, OSIM, BEJ, OCPI, etc.);

*Specializată in drept executional civil, consiliere in materie de executare silita/ contestatii la executare , contestatii la titlu, orice act juridic care are legatura cu executarea silita;

*Litigii civile (consultanta si redactari de acte, reprezentare, anulari de acte si contracte, executari silite, evacuari, iesiri din indiviziune, alte cereri );

*Litigii comerciale (consultanta referitoare la contracte comerciale , dizolvari voluntare, procedura insolventei, recuperari de debite prin procedura somatiei de plata, ordonantei de plata, etc);

*Plangeri contraventionale (amenzi O.P.C., amenzi D.R. Antifraudă, amenzi de circulatie, amenzi ITM, etc.);

*Litigii de munca: consultanta la incheierea contractelor de munca, negocierea conflictelor de munca, reprezentare, etc.





SEDIUL PROFESIONAL:

Iaşi, str: Sărăriei nr. 58
Tel: 0746 669594
e-mail: gabriela_padurariu@yahoo.com

Adresa:

Adresa:
Clic pe foto

Lista arbitri judiciari - Tribunalul de Arbitraj Judiciar Iasi

Lista arbitri judiciari - Tribunalul de Arbitraj Judiciar Iasi
Click pe fotografie

Tribunalul de Arbitraj Judiciar Iasi

Tribunalul de Arbitraj Judiciar Iasi
Clic pe fotografie

Despre Biroul de Mediator Gabriela Pădurariu:

Biroul de mediator Gabriela Pădurariu oferă servicii mediere în Iași în toate tipurile de conflicte, cu expertiză de abordare fie individual, fie ca echipă.


Dacă vă doriți o rezolvare rapidă pentru disputele dumneavoastră prin servicii de mediere,Biroul de mediator Gabriela Pădurariu cu sediul în Iași, vă pune la dispoziție servicii de mediere ce asigură rezolvarea rapidă a oricărui litigiu de la cele de drept civil precum : grănițuire, revendicare, evacuare, partaj, divorț, încredințare minori, vizitare minori, executarea contractelor, litigii între asociați, la cele de drept penal – plângeri prealabile de lovire, tulburare de posesie, distrugere, precum și de dreptul muncii – drepturi salariale, concedieri.


Medierea reprezintă o alternativă în raport cu justiția de soluționare a conflictelor dintre părți, prin care o terță persoană neutră, imparțială și fără putere de decizie – mediatorul – ajuta părțile să găsească împreuna o soluție care să rezolve neînțelegerile dintre ele.


Medierea face parte din marea familie a metodelor alternative de soluționare a litigiilor – ADR ( Alternative Dispute Resolution).

Numărul din ce în ce mai mare al proceselor din instanțe este semnificativ pentru lipsa de dorință, dar și de informare a justițiabililor de a folosi cu eficiență dialogul pentru rezolvarea disputelor.

Pentru ca mediul juridic actual descurajează soluționarea rapidă a disputelor, pentru unele conflicte, societatea are nevoie de o modalitate mai eficientă de rezolvare a acestora. Această modalitate este medierea.

Procedura medierii costă și durează relativ mai puțin, aceasta se desfășoară în condiții de confidențialitate maximă, mediatorul având obligația de a păstra secretul dezbaterilor, atât față de persoanele cu care intră în contact în cadrul procedurii de mediere, cât și față de experții pe care părțile îi angajează în diferite cauze.

NOUTĂȚI LEGISLATIVE ȘI OPINII JURIDICE

NOUTĂȚI LEGISLATIVE ȘI OPINII JURIDICE

3 iunie 2008

    Infracţiunea cu cecuri prev.de art.84 din Legea nr:59/1934

    - articol publicat la data de 03.06.2008, sub imperiul vechiului Cod penal din 1968 -

 
A. Conţinutul infracţiunilor prev.de art.84 din Legea nr.59/1934:
În perioada interbelică a existat tendinţa de a se reglementa pe plan european utilizarea cecului, fiind adoptate legi în acest sens în mai multe ţări.
În România a fost adoptată Legea nr.59/934 asupra cecului, care era aproape identică cu legea similară din Italia. În această lege se reglementează aspecte referitoare la emiterea şi forma cecului, transmiterea cecului, avalul, plata, regresul în cazul neplăţii, anularea şi înlocuirea, prescripţia şi infracţiunile care au legătură cu folosirea cecului.
Infracţiunile sunt grupate în art.84 din Legea nr.59/1934 care prevede că:

Se va pedepsi cu amendă de la 5.000-100.000 lei şi închisoare de la 6 luni pînă la 1 an, afară de cazul cînd faptul constituie un delict sancţionat cu o pedeapsă mai mare, în care caz se aplică această pedeapsă:
1. Oricine emite un cec fără a fi avut autorizarea trasului.2. Oricine emite un cec fără a avea la tras disponibil suficient, sau după ce a tras cecul şi mai înainte de trecerea termenelor fixate pentru prezentare, dispune altfel, în total sau în parte de disponibilul avut.3. Oricine emite un cec cu data falsă sau căruia îi lipseşte unul din elementele esenţiale arătate de alineatele 1, 2, 3 şi 5 al art. 1 şi art. 11.4. Oricine emite un cec contrar dispoziţiei ultimului alineat al art. 6.
Dacă în cazurile prevăzute de alineatele 2 şi 3 de mai sus, emitentul procura trasului disponibilul necesar mai înainte de prezentarea cecului, pedeapsa se reduce la jumătate. Cînd emiterea cecului se datorează unui fapt scuzabil, emitentul va fi apărat de pedeapsă”.


Elementele esenţiale la care se face referire constau în denumirea de cec trecută în însuşi titlul textului; ordinul necondiţionat de a plăti o anumită sumă de bani; numele celui care trebuie să plătească; arătarea datei şi locului emiterii; numele şi prenumele, firma şi semnătura celui care se obligă. Ultimul alineat din art.6 se referă la faptul că „cecul nu poate fi tras pentru contul unui terţ”.
În esenţă infracţiunile constau în: emiterea cecului fără să fi avut autorizarea trasului, emiterea cecului fără a avea la tras disponibilul suficient, emiterea cecului cu dată falsă, emiterea cecului căruia îi lipseşte un element esenţial sau care este emis în favoare atrăgătorului.

Modul realizării incriminării demonstrează că prin infracţiunile respective încearcă să se prevină emiterea cecurilor fără provizia necesară în contul bancar, sau completat în modalităţi care ar prejudicia beneficiarul.
Infracţiunea respectivă nu a fost abrogată în mod expres şi este asemănătoare cu infracţiunea prev.de art.215 alin.4 Cod penal. Între ele există însă şi unele deosebiri, astfel încât este important să se stabilească în care text se va încadra fiecare faptă.

B: Evoluţia practicii judiciare cu privire la infracţiunea prev. de art.84 alin.1 din Legea nr.59/1934
Înainte de introducerea art.215 alin.4 Cod penal, unele instanţe au apreciat că sunt aplicabile prev.art.84 alin.1 din Legea nr.59/1934, în concurs cu art.215 alin.1 şi 3 Cod penal.
Altă instanţă a stabilit că infracţiunile prevăzute de art.84 din Legea nr.59/1934 au fost abrogate implicit sub dublu aspect, din care primul se referă la faptul că articolul respectiv prevedea două pedepse principale cumulative (amenda şi închisoarea), spre deosebire de sistemul penal actual care prevede întrun mod alternativ una sau alta din aceste pedepse. Al doilea motiv a fost considerat acela al incriminării aceleaşi activităţi infracţionale de art.215 alin.4 Cod penal, care ar fi absorbit deci o parte din infracţiunile prevăzute de art.84 din Legea nr.59/1934. Parchetul a declarat apel, apoi recurs împotriva sentinţei respective, însă soluţia a fost menţinută de tribunal şi de curtea de apel.
Controversele referitoare la încadrarea juridică au existat şi la instanţe de nivele diferite, schimbându-se uneori încadrarea juridică sub aspectul eventualei abrogări a infracţiunii prev. de art.84 alin.1 pct.2 din Legea nr.59/1934 . Astfel, tribunalul şi curtea de apel au considerat că emiterea cecurilor fără acoperire constituie infracţiunea prevăzută de art.84 alin.1 pct.2 din legea nr.59/1934 în concurs cu infracţiunea prev. de art.282 Cod penal.
ICCJ a înlăturat prevederile referitoare la infracţiunea respectivă, stabilind că sunt incidente numai prevederile art.282 alin.1 şi 2 Cod penal.
Ca urmare a neacceptării de unele instanţe a existenţei infracţiunilor prevăzute de Legea nr.59/1934 , s-a dat numeroase soluţii de neurmărire penală în cauze de acest gen, cu motivarea că „emitentul cecului spera doar să fie alimentat contul în perioada următoare”, sau că, „îi comunicase beneficiarului că nu are disponibil în cont.”
În majoritatea soluţiilor de acest gen nu s-a avut în vedere alternativa reţinerii infracţiunilor prevăzute de art.84 alin.1 pct.2 din Legea nr.59/1934, care nu este condiţionată de intenţia obţinerii unui câştig sau de neonorarea filei cec, având mai puţine cerinţe decât infracţiunea prev.de art.215 alin.4 Cod penal.
Instanţele au pronunţat uneori achitări pentru infracţiunea respectivă, motivându-se că prevederile art.84 din legea nr.59/1934 sunt abrogate implicit, datorită modului de sancţionare penală cu pedepse principale cumulative cât şi a modului diferit în care aceste fapte au fost incriminate în actualul Cod penal.
Aceste instanţe, inclusiv ICCJ au adoptat însă hotărâri de condamnare pentru infracţiuni prevăzute de art।83 din Legea nr।59/1934.

C. Opinii contradictorii privind infracţiunea prev.de ar.84 alin.1 pct.2 din Legea nr.59/1934
Doctrina prezintă opinii la fel de contradictorii, susţinându-se uneori că între art.84 pct.2 din Legea nr.59/1934 şi art.215 alin.4 Cod penal există un concurs de texte, dar întrucât legea cecului prevede că dispoziţiile sale nu sunt aplicabile în caz de delict sancţionat cu pedeapsă mai mare, sunt incidente numai prev.art.215 alin.4 Cod penal.
Întro altă opinie se susţine că art.553 din Codul penal Carol al II-lea a abrogat infracţiunea prev.de art.84 din legea nr.59/1934 în limita scopului (folos material injust şi a cauzării unei pagube), dar nu contrazice articolul respectiv cu privire la emiterea cecului fără autorizaţie sau fără elemente esenţiale. Se apreciază că numai în aceste situaţii se poate aplica legea specială, pedeapsa fiind de la 6 luni la 1 an. Se concluzionează că ori de câte ori elementele de fapt se circumscriu laturii obiective ale infracţiunii din Codul penal Carol al II-lea şi mai ales actualului Cod penal, se va aplica textul legii generale. Pentru situaţii nereglementate aici cum ar fi emiterea cecului fără elemente esenţiale, se vor putea aplica prev.art.215 alin.1 şi 3 Cod penal, raportat la art.84 alin.1 pct.1,2,3 sau 4 din Legea nr.59/1934.
Examinarea atenta a textelor legale apărute succesiv şi interpretarea corectă a principiilor referitoare la abrogarea expresivă sau tacită, demonstrează însă că este în vigoare infracţiunea prevăzută de art.84 alin.1 pct.2 din legea nr:59/1934.
Pentru susţinerea acestei opinii este relevant faptul că infracţiunea prevăzută de legea cecului est în pericol, întrucât nu necesită producerea unor consecinţe patrimoniale. Ea protejează numai relaţiile sociale referitoare la operaţiunile efectuate cu cecuri, pentru a asigura credibilitatea acestor instrumente de plată, cu rol deosebit în relaţiile comerciale. Precizările din ultima parte a alineatului 2 din acelaşi articol justifică această opinie întrucât fapta este pedepsită cu jumătate din cuantumul pedepsei chiar dacă „emitentul procură trasului disponibilul necesar înainte de prezentarea cecului”. În această alternativă beneficiarul nu suferă nicio pagubă, dar fapta este considerată totuşi infracţiune. Ultima parte al aceluiaşi text nu determină o altă interpretare , deşi prevede clauza apărării de pedeapsă „când emiterea cecului se datorează uni fapt scuzabil”. Această alternativă se referă de fapt numai la latura subiectivă, în sensul că emitentul este în eroare cu privire la disponibilităţile din contul său, din cauza efectuării succesive a mai multor plăţi sau a unor popriri făcute de bancă fără ştirea lui.
Includerea unor incriminări în codurile penale în anul 1937 şi anul 1996 nu justifică abrogarea infracţiunii iniţiale, întrucât cele ulterioare sunt infracţiuni de rezultat , cu alte elemente în latura subiectivă şi în latura obiectivă, constând în scopul de a obţine un folos material injust şi respectiv de a cauza o pagubă posesorului cecului. Sancţionarea mai severă a acestor infracţiuni îndeplineşte condiţia permisă de art.84. alin1, unde se prevede că dacă faptul constituie un delict sancţionat cu o pedeapsă mai mare se aplică acea pedeapsă. În această alternativă, elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art.84 pct.1 alin.2 din legea 59/1934 sunt absorbite de infracţiunea prevăzută de art.215 alin.4 Cod penal.
Nu se poate invoca nici faptul că infracţiunea prevăzută de art.84 pct.2 din legea nr.59/1934 a fost abrogată de art,601 alin.2 pct.9 din Codul penal din 1937, în care se face referire la abrogarea dispoziţiilor din legile speciale cu caracter penal care sunt în contradicţie cu dispoziţiile acelui cod, pentru că între cele două reglementări existau diferenţieri care le permiteau coexistenţa şi aplicabilitatea în funcţie de particularităţile fiecărei fapte.
Nu reprezintă un impediment nici faptul că legea nr.59/1934 prevedea cumulativ pedeapsa închisorii şi a amenzii, întrucât art.601 alin.3 din Codul penal din 1937 a stabilit că sancţiunile se execută după normele pedepselor echivalente în acel cod. Totodată, decretul nr:544/1953 a stabilit că se abrogă acele dispoziţii din codul penal şi din celelalte legi, care prevăd pedeapsa cu amendă corecţională, dacă această pedeapsă este cumulativă cu o pedeapsă privativă de libertate.
Un alt argument îl reprezintă faptul că Legea nr:59/1934 a fost modificată de mai multe ori, fără să se facă referire la art.84 alin.1 pct.2, deşi legiuitorul avea interesul şi prilejul să reglementeze explicit abrogarea unei prevederi legale de natură penală, dacă aprecia că aceasta este insuficientă.
Abrogarea acelui text de lege ar fi lăsat fără sancţiune faptele care ar eluda spiritul şi litera Legii nr.59/1934, întrucât cecul se bazează pe premisa existenţei disponibilului în contul bancar în momentul emiterii lui.
În doctrină se arată că activitatea de aplicare a dreptului vizează restabilirea ordinii de drept şi aplicarea sancţiunilor corespunzătoare celor care au încălcat-o.
Una din fazele judiciare a aplicării dreptului o constituie interpretarea textului în care a fost fixată norma juridică, astfel încât prin forma propoziţională să fie identificat unicul înţeles voit de legiuitor.
Prevederile art.3 alin.2 din legea nr.59/1934 sunt imperative sub aspectul condiţiilor emiterii cecului, stabilind că operaţiunea poate fi făcută numai dacă trăgătorul are disponibil în cont. Această cerinţă nu poate fi eludată prin acordul părţilor , pentru că norma legală este imperativă, iar cecul nu reprezintă un instrument de garantare a creanţelor şi nu este lăsat conţinutul său la latitudinea părţilor, ca în cazul altor acte juridice. Dacă părţile convin să accepte tranzacţia în alte condiţii decât cele stabilite de Legea nr.59/1934, au la dispoziţie varianta utilizării biletului la ordin, care nu prezintă restricţii legale sub aspectul preconstituirii provizionului.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Considerații și corelații în legătură cu infracțiunea de cesiune fictivă a unei societăți

Autori:  Nicolae-Alexandru MOICEANU Pro curor – Parchetul de pe lângă Judecătoria Găeşti Mihai-Costin TOADER    Ofiţer de poliţie jud...