Un tratament juridic special trebuie acordat art.428 Cod procedură civilă cu cele 4 aliniate. În domeniul executării silite asupra bunurilor mobile, acest articol reprezintă quintesenţa suspendării executării silite.
Faptul juridic al debitorului sau al persoanei interesate de a se conforma titlului executoriu prin depunerea valorii urmărite sau a valorii bunului reclamat la o instituţie bancară., la dispoziţia organului de executare, reprezintă o întâlnire a două voinţe juridice, cea din titlul executoriu, în care, la voinţa creditorului, a achiesat instanţa cu cea a debitorului. Locul de întâlnire a celor două voinţe juridice este exact în aria de competenţă materială a executorului judecătoresc.
Cu toate acestea, suspendarea propriu-zisă nu are loc decât dacă, conform alin.2 al art.428 Cod procedură civilă mai sunt îndeplinite cumulativ două condiţii:
- înmânarea către executorul judecătoresc a recipisei de consemnare;
- înmânarea către executorul judecătoresc a unei copii de pe cererea de suspendare/încetare a executării silite.
În aceste circumstanţe expuse, urmărirea se va opri în tot sau în parte. Din analiza textului aliniatelor 1 şi 2 ale art.428 Cod procedură civilă, se poate deduce fără echivoc, faptul că, suspendarea sau încetarea executării silite au loc în ipoteza unei executări silite indirecte mobiliare sau directe mobiliare (ex. Predarea unui bun poate fi suspendată dacă se consemnează „...valoarea bunului reclamat”). În acelaşi timp, trebuie avut în vedere şi faptul că prev. art. 428 Cod procedură civilă se aplică în mod corespunzător şi în cazul unei executări silite imobiliare, aşa cum reiese din prev.art. 523 Cod procedură civilă.
Particularitatea acestei suspendări rezidă din două considerente majore:
- caracterul exclusiv al acestui tip de suspendare/încetare a executării silite dat de alin.4 al art.428 Cod procedură civilă: „ În orice alt caz, urmărirea va continua, dispoziţiile art. 399 şi următoarele fiind însă aplicabile”, aspect pe care îl voi dezvolta puţin mai jos;
- este singurul caz de suspendare a executării silite, bazat pe motive de fond şi nu de formă. Mai precis, suspendarea bazată pe art.428 Cod procedură civilă, are la bază prezumţia relativă de îndeplinire a dispoziţiilor titlului executoriu, prezumţie ce devine absolută prin validarea cererii de suspendare de către instanţă.
2. Un alt caz particular de suspendare obligatorie a executării silite este cel prevăzut de art. 492 alin.2 Cod procedură civilă, în domeniul executării silite imobiliare.În situaţia urmăririi unui imobil ipotecat înstrăinat, dobânditorul bunului, care nu este personal obligat pentru creanţa ipotecară, poate cere instanţei de executare urmărirea altor imobile ipotecate pentru aceeaşi obligaţie, aflate în posesiunea debitorului principal. Până la soluţionarea cererii, urmărirea imobilului ipotecat este suspendată.
Situaţia prevăzută mai sus fiind cât se poate de clară, nu rămâne decât să reamintim, cu privire la consecinţele continuării executării silite, dispoziţiile art.399 aliniatul 2 Cod procedură civilă : „ Nerespectarea dispoziţiilor privitoare la executarea silită...atrege sancţiunea anulării actului nelegal.”
3. Suspendarea obligatorie prevăzută de articolul 499 aliniatul 2 Cod procedură civilă. După primirea somaţiei imobiliare, debitorul poate cere instanţei de executare în termen de 10 zile de la comunicare, să-i încuviinţeze ca, plata integrală a datoriei, inclusiv dobânzile şi cheltuielile de executare, să se facă din veniturile imobilului urmărit sau din alte venituri ale sale pe timp de şase luni. Conform aliniatului 2 al aceluiaşi articol, instanţa sesizată va cita părţile în Camera de consiliu şi se va pronunţa de îndată prin încheiere irevocabilă. În caz de admitere a cererii debitorului, instanţa va dispune suspendarea urmăririi silite imobiliare.
4. Suspendarea obligatorie prevăzută de articolul 523 Cod procedură civilă:
Acest articol este similarul pentru urmărirea imobiliară a art.428 Cod procedură civilă privind urmărirea mobiliară. De altfel, aşa cum am arătat mai sus, se face şi trimitere la aliniatul 2 la acest articol din „Secţiunea a II-a privind „Urmărirea bunurilor mobile”.
Astfel, în tot cursul executării silite asupra bunurilor imobile, debitorul sau altă persoană interesată, poate obţine desfiinţarea măsurilor asiguratorii sau de executare, consemnând la dispoziţia creditorului urmăritor întreaga valoare a creanţei, cu toate accesoriile şi cheltuielile de executare. Conform aliniatului 2 : „Dispoziţiile art.428 alin.2 – 4 se aplică în mod corespunzător.”
Totuşi, particularitatea articolului 523 faţă de articolul 428 Cod procedură civilă cuprinde două aspecte:
- consemnarea sumei urmărite se face la dispoziţia creditorului urmăritor şi nu la dispoziţia executorului judecătoresc ca la art.428 Cod procedură civilă. Diferenţa ce constă în modul de consemnare diferit, este importantă, deoarece, în cazul consemnării la dispoziţia organului de executare, indiferent de soluţia dată de instanţă asupra cererii de suspendare, executorul va putea dispune asupra sumei în condiţiile art.569 Cod procedură civilă.
- în cazul admiterii cererii de suspendare/desfiinţare a executării silite sau a măsurilor asiguratorii, instanţa, cu acordul debitorului, va dispune şi eliberarea sumei în mâinile creditorului.
În cazul urmăririi imobiliare cu consemnarea sumei urmărite la dispoziţia creditorului, în cazul respingerii cererii de suspendare, suma consemnată la dispoziţia creditorului are regimul juridic al unei plăţi nerealizate, creditorul nu poate încasa suma, iar executorul judecătoresc poate dispune asupra acelei sume numai dacă, în prealabil, o declară poprită, deoarece nu i-a fost pusă la dispoziţie în mod voluntar.
5. Suspendarea executării silite în cazul instituţiilor publice:
În sistemul juridic românesc, există prevederi coercitive, inclusiv cu privire la executarea silită a instituţiilor publice. Dacă până în anul 2007, executarea silită a instituţiilor publice era lăsată în seama O.G.22/2002 cu modificările ulterioare şi explicată prin hotărârea Curţii Constituţionale nr.161/2003, publicată în Monitorul Oficial nr. 354/22.04.2003, începând cu anul 2007, lucrurile devin mai clare.
Astfel, prin Legea nr.110/2007, dacă în termen de 6 luni de la primirea somaţiei, ordonatorul de credite al instituţiei publice nu dispune efectuarea plăţii, aducerea la îndeplinire a executării silite indirecte se face conform dispoziţiilor Codului de procedură civilă. Acest termen de 6 luni, între data primirii somaţiei de către instituţia publică debitoare şi data la care se poate face primul act de executare, în doctrină, este considerat un termen de suspendare legală a executării silite.