Modificari aduse Noului cod de procedura civila - Legea nr. 38/2014: Cele mai importante dintre aceste se refera la executarea silita.

  

     Prin Legea nr. 138 din 15.10.2014, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 753 din 16.10.2014, a fost modificată și completată Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și unele acte normative conexe, printre care și Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești.

     Potrivit art. 12, alin. (1) din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 260... din 21 aprilie 2010 „legile (…) intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, sau la o data ulterioară prevăzută în textul lor. Termenul de 3 zile se calculează pe zile calendaristice, începând cu data publicării în Monitorul Oficial al României, și expiră la ora 24,00 ( mai exact începând cu ora  0, 00 ) a celei de-a treia zi de la publicare ", respectiv începând de duminică 19.10.2014 ,  ora 0, 00 ,  se aplică noile norme.

 

 

 

LEGE pentru   modificarea   şi   completarea   Legii   nr.   134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte  normative conexe

 

 

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

 

 

Art. I. – Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată  în  Monitorul  Oficial  al  României,  Partea  I,  nr.  545  din

3 august 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

 

 

1. La articolul 94 punctul 1, după litera h) se introduce o nouă literă, litera h¹), cu următorul cuprins:

„h¹)   cererile   de    declarare   judecătorească   a    morţii   unei

persoane;”

 

 

2. Alineatul (1) al articolului 136 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art.  136.  –  (1)  Dispoziţiile  prezentei  secţiuni  privitoare  la

excepţia de necompetenţă şi la conflictul de competenţă se aplică prin asemănare şi în cazul secţiilor specializate ale aceleiaşi instanţe judecătoreşti, care se pronunţă prin încheiere.”

 

3. Alineatele (3) şi (4) ale articolului 139 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(3) Dosarul va fi trimis instanţei mai întâi învestite, în afară de

cazul  în  care  reclamantul  şi  pârâtul  cer  trimiterea  lui  la  una  dintre celelalte  instanţe.  Dacă  instanţele  sunt  de  grad  diferit,  conexarea dosarelor se va face la instanţa superioară în grad.

(4) Când una dintre cereri este de competenţa exclusivă a unei instanţe, conexarea se face la acea instanţă. Dispoziţiile art. 99 alin. (2) sunt aplicabile.”

 

 

4. Alineatul (1) al articolului 200 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 200. – (1) Completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifică,  de  îndată,  dacă  cererea  de  chemare  în  judecată  este  de

competenţa  sa  şi  dacă  aceasta  îndeplineşte  cerinţele  prevăzute  la art. 194-197.”

 

 

5. La articolul 200, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) În cazul în care cauza nu este de competenţa sa, completul

căruia  i-a  fost  repartizată  cererea  dispune,  prin  încheiere,  dată  fără citarea părţilor, trimiterea dosarului completului specializat competent sau,  după  caz,  secţiei  specializate  competente  din  cadrul  instanţei sesizate. Dispoziţiile privitoare la necompenţă şi conflictele de competenţă se aplică prin asemănare.”

 

 

6. Alineatul (2) al articolului 200 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2)   Când   cererea   nu   îndeplineşte   cerinţele   prevăzute   la art. 194 – 197, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu menţiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării,

trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancţiunea anulării cererii. Se exceptează de la această sancţiune obligaţia de a se

desemna un reprezentant comun, caz în care sunt aplicabile dispoziţiile art. 202 alin. (3).”

 

7. Articolul  231 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

„Notele de şedinţă. Înregistrarea şedinţei

Art.  231.  –  (1)  Grefierul  care  participă  la şedinţă este obligat să ia note în legătură cu desfăşurarea procesului, care vor fi vizate de către preşedinte. Părţile pot cere citirea notelor şi, dacă este cazul, corectarea lor.

(2) După terminarea şedinţei de judecată, participanţii la proces primesc, la cerere, câte o copie de pe notele grefierului.

(3) Notele grefierului pot fi contestate cel mai târziu la termenul următor.

(4) Instanţa va înregistra şedinţele de judecată.

În  caz  de  contestare  de  către  participanţii  la proces   a        notelor       grefierului,             acestea       vor               fi verificate şi, eventual, completate ori rectificate pe baza înregistrărilor din şedinţa de judecată. (5)  La  cerere,  părţile, pe cheltuiala acestora, pot  obţine  o  copie  electronică  a  înregistrării şedinţei de judecată, în ceea ce priveşte cauza lor.

(6) Înregistrările din şedinţa de judecată vor putea  fi  solicitate  şi  de  către  instanţele  de control judiciar.”

 

 

8.  Alineatul  (3)  al  articolului  450  se  modifică  şi  va  avea următorul cuprins:

„(3) Cererea de suspendare se va judeca de către instanţa de apel. Dispoziţiile art. 718 alin. (6) sunt aplicabile. Încheierea dată asupra

cererii de suspendare este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată.”

 

 

9. La articolul 457, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

„(4) Atunci când instanţa dispune recalificarea căii de atac, de la

data pronunţării încheierii, pentru părţile prezente, sau de la data comunicării încheierii, pentru părţile care au lipsit, va curge un nou termen pentru declararea sau, după caz, motivarea căii de atac prevăzute de lege.”

 

10. Alineatul (1) al articolului 484 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 484. – (1) Recursul suspendă de drept executarea hotărârii

în cauzele privitoare la desfiinţarea de construcţii, plantaţii sau a oricăror lucrări cu aşezare fixă, precum şi în cazurile anume prevăzute de lege.”

 

 

11. Alineatul (9) al articolului 520 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(9)  Dispoziţiile  alin.  (8)  se  aplică  în  mod  corespunzător  şi

atunci când chestiunea de drept nu intră în competenţa niciunei secţii a

Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.”

 

 

12. Alineatul (13) al articolului 520 se abrogă.

 

 

13. Alineatul (3) al articolului 603 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) În cazul în care hotărârea arbitrală se referă la un litigiu

legat de transferul dreptului de proprietate şi/sau de constituirea altui drept real asupra unui bun imobil, hotărârea arbitrală se va prezenta instanţei judecătoreşti ori notarului public pentru a obţine o hotărâre judecătorească sau, după caz, un act autentic notarial. După verificarea de către instanţa judecătorească ori de către notarul public a respectării condiţiilor şi după îndeplinirea procedurilor impuse de lege şi achitarea de către părţi a impozitului privind transferul dreptului de proprietate, se va proceda la înregistrarea în cartea funciară şi se va realiza transferul de proprietate şi/sau constituirea altui drept real asupra bunului imobil în cauză. Dacă hotărârea arbitrală se execută silit, verificările prevăzute în prezentul alineat vor fi efectuate de către instanţă, în cadrul procedurii de învestire cu formulă executorie.”

 

 

14. Articolul 615 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

„Executarea silită        Art. 615. – (1) Hotărârea arbitrală constituie titlu executoriu şi, după învestirea cu formulă executorie, se execută silit întocmai ca şi o hotărâre judecătorească.

(2) Cererea de învestire cu formulă executorie se soluţionează de tribunalul în circumscripţia căruia a avut loc arbitrajul. Dispoziţiile art. 6401

 

alin. (3)-(6) sunt aplicabile.”

 

 

15. Articolul 628 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

„Obligaţiile susceptibile de executare silită

Art. 628. – (1) Pot fi executate silit obligaţiile al  căror  obiect  constă  în  plata  unei  sume  de bani, predarea unui bun ori a folosinţei acestuia, desfiinţarea unei construcţii, a unei plantaţii ori a  altei  lucrări,  încredinţarea  minorului, stabilirea locuinţei şi vizitarea acestuia sau în luarea unei alte măsuri stabilite prin titlul executoriu.

(2) În cazul în care prin titlul executoriu au fost stipulate ori acordate dobânzi, penalităţi sau alte sume, care se cuvin creditorului, fără să fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de executorul judecătoresc, potrivit legii.

(3) De asemenea, executorul judecătoresc, la cererea  creditorului,  poate  actualiza  valoarea

obligaţiei principale stabilite în bani, indiferent

de izvorul ei, potrivit criteriilor cuprinse în titlul executoriu. În cazul în care titlul executoriu nu conţine niciun asemenea criteriu, executorul judecătoresc va proceda, la cererea creditorului, la   actualizare   în   funcţie   de   rata   inflaţiei, calculată de la data când hotărârea judecătorească  a  devenit  executorie  sau,  în cazul celorlalte titluri executorii, de la data când creanţa a devenit exigibilă şi până la data plăţii efective a obligaţiei cuprinse în oricare dintre aceste titluri.

(4) Dacă titlul executoriu nu cuprinde dobânzi, penalităţi sau alte sume, însă ele se cuvin de

plin  drept  creditorului,  potrivit  art.  1.535  din

Codul civil sau altor dispoziţii legale speciale, acestea vor fi stabilite de către instanţa de executare la cererea creditorului, prin încheiere dată cu citarea părţilor.

 

(5) Pentru sumele stabilite potrivit prezentului articol, încheierea instanţei de executare sau a executorului judecătoresc constituie titlu executoriu, fără a fi necesară învestirea cu formulă executorie.”

 

 

16. Alineatul (2) al articolului 632 se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,(2) Constituie titluri executorii hotărârile executorii prevăzute

de art. 633, hotărârile cu executare provizorie, hotărârile definitive, precum şi orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare.”

 

 

17. Articolul 635 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

„Hotărârile arbitrale şi alte hotărâri ale organelor cu atribuţii jurisdicţionale

Art. 635. – Pot fi puse în executare hotărârile arbitrale învestite cu formulă executorie, chiar dacă sunt atacate cu acţiunea în anulare, precum şi alte hotărâri ale organelor cu atribuţii jurisdicţionale rămase definitive, ca urmare a neatacării lor în faţa instanţei judecătoreşti competente, dacă sunt învestite cu formulă executorie.”

 

 

18. La articolul 638 alineatul (1), punctul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„2. înscrisurile autentice, în cazurile prevăzute de lege;”

 

 

19.   La   articolul    638   alineatul   (1),   după   punctul    2   se introduce un nou punct, punctul 21, cu următorul cuprins:

„2¹. titlurile executorii notariale emise în condiţiile prevăzute de

lege;”

 

 

20. După articolul 640 se introduce un nou articol, articolul

640¹, cu următorul cuprins:

 

„Învestirea cu formulă executorie

Art. 640¹. – (1) Titlurile executorii, altele decât hotărârile judecătoreşti, pot fi puse în executare numai  dacă  sunt  învestite  cu  formulă executorie.

se soluţionează de judecătoria în circumscripţia căreia se află domiciliul sau sediul creditorului ori        al  debitorului,  după  caz,  în  cameră  de consiliu, fără citarea părţilor. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul creditorului se află în străinătate, creditorul va putea depune cererea de învestire şi la judecătoria în circumscripţia căreia se află domiciliul său ales.

(3) Instanţa va verifica dacă înscrisul întruneşte toate condiţiile de formă cerute de lege pentru a fi titlu executoriu, precum şi alte cerinţe în cazurile anume prevăzute de lege.

(4) Încheierea prin care se respinge cererea de învestire cu formulă executorie poate fi atacată numai cu apel de către creditor, în termen de 5 zile de la comunicare.

(5) Încheierea prin care se admite cererea de învestire cu formulă executorie nu este supusă

niciunei  căi  de  atac,  dar  legalitatea  acesteia

poate face obiectul contestaţiei la executare.

(6) Formula executorie are următorul cuprins:

„Noi, Preşedintele României,

Dăm împuternicire şi ordonăm executorilor judecătoreşti să pună în executare titlul (Aici urmează elementele de identificare a titlului executoriu) pentru care s-a pronunţat prezenta încheiere de învestire cu formulă executorie. Ordonăm agenţilor forţei publice să sprijine îndeplinirea   promptă   şi   efectivă   a   tuturor actelor de executare silită, iar procurorilor să stăruie pentru ducerea la îndeplinire a titlului executoriu, în condiţiile legii. (Urmează semnătura preşedintelui completului şi a grefierului)”.

următorul cuprins:

„Art. 650. – (1) Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune

altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu este în ţară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data

sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în ţară, judecătoria în a cărei

circumscripţie se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit

de creditor.”

 

 

22.  La articolul 650, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) Schimbarea domiciliului sau sediului debitorului sau, după

caz, al creditorului după începerea executării silite nu atrage schimbarea competenţei instanţei de executare.”

 

 

23. Alineatele (2) şi (3) ale articolului 650 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2)    Instanţa    de    executare    soluţionează    contestaţiile   la

executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe.

(3)  În  toate  cazurile  instanţa  de  executare  se  pronunţă  prin încheiere executorie care poate fi atacată numai cu apel, în termen de

10 zile de la comunicare, dacă prin lege nu se dispune altfel.”

 

 

24. La articolul 651, litera b) a alineatului (1) şi alineatele

(2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„b) în cazul urmăririi silite a bunurilor mobile şi al executării silite directe mobiliare, executorul judecătoresc din circumscripţia curţii

de apel unde se află domiciliul ori, după caz, sediul debitorului, sau din

circumscripţia curţii de apel unde se află bunurile; în cazul în care domiciliul sau, după caz, sediul debitorului se află în străinatate, este competent oricare executor judecătoresc;

.................................................................................................................... (2) Dacă bunurile urmăribile, mobile, se află în circumscripţiile

mai  multor  curţi de  apel,  oricare  dintre  executorii  judecătoreşti  care

 

funcţionează pe lângă una dintre acestea este competent să realizeze executarea, inclusiv cu privire la bunurile urmăribile aflate în raza celorlalte curţi de apel.

(3)  Executorul  judecătoresc  rămâne  competent  să  continue executarea  silită  chiar  dacă  după  începerea  executării  debitorul  şi-a

schimbat domiciliul sau, după caz, sediul.”

 

 

25. După alineatul (3) al articolului 651 se introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:

„(31) În cazul în care executorul judecătoresc iniţial învestit de

creditor constată că nu sunt bunuri şi venituri urmăribile în raza competenţei sale teritoriale, creditorul poate cere instanţei de executare continuarea executării silite printr-un alt executor judecătoresc, dispoziţiile art. 652 alin. (4) aplicându-se în mod corespunzător.”

 

 

26. Alineatul (4) al articolului 652 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4)   La   cererea   creditorului,  instanţa   de   executare   poate

dispune, pentru motive temeinice, înlocuirea executorului judecătoresc cu alt executor judecătoresc indicat de către creditor şi continuarea executării silite de către noul executor judecătoresc. Dispoziţiile art. 653 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.”

 

 

27. Alineatul (2) al articolului 659 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2)   De   asemenea,   la   cererea   executorului   judecătoresc,

instituţiile publice, instituţiile de credit şi orice alte persoane fizice sau persoane juridice sunt obligate să îi comunice, de îndată, în copie, documentele, precum şi, în scris, datele şi informaţiile apreciate de executorul judecătoresc ca fiind necesare realizării executării silite, inclusiv codul numeric personal al persoanei supuse executării silite, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel. Tot astfel, organele fiscale sunt obligate să comunice, în aceleaşi condiţii, datele şi informaţiile pe care le administrează potrivit legii. La cererea executorului judecătoresc sau a părţii interesate, instanţa de executare poate lua măsurile prevăzute la art. 187 alin. (1) pct. 2 lit. f) şi la art. 189.”

 

28. Articolul 664 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

„Înregistrarea cererii de executare

Art. 664. – De îndată ce primeşte cererea de executare, executorul judecătoresc va dispune înregistrarea acesteia.”

 

 

29. Articolul 665 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

„Încuviinţarea executării silite

Art. 665. – (1) Cererea de executare silită se soluţionează în maximum 3 zile de la înregistrarea ei.

(2) Executorul judecătoresc se pronunţă asupra încuviinţării  executării  silite,  prin  încheiere,

fără citarea părţilor. Motivarea încheierii se face

în cel mult 7 zile de la pronunţare.

(3) Încheierea va cuprinde, în afara menţiunilor prevăzute la art. 656 alin. (1), arătarea titlului executoriu pe baza căruia se va face executarea, suma, atunci când aceasta este determinată sau determinabilă, cu toate accesoriile pentru care s-a încuviinţat urmărirea, când s-a încuviinţat urmărirea silită a bunurilor debitorului, şi modalitatea concretă de executare silită, atunci când s-a solicitat expres aceasta.

(4) Încuviinţarea executării silite permite creditorului să ceară executorului judecătoresc

competent să recurgă, simultan ori succesiv, la toate  modalităţile  de  executare  prevăzute  de

lege în vederea realizării drepturilor sale, inclusiv     a     cheltuielilor     de     executare.

Încuviinţarea executării silite produce efecte pe

întreg  teritoriul  ţării.  De  asemenea, încuviinţarea   executării   silite   se   extinde   şi asupra titlurilor executorii care se vor emite de executorul judecătoresc în cadrul procedurii de executare silită încuviinţate.

(5) Executorul judecătoresc va respinge cererea de încuviinţare a executării silite numai dacă:

1.   cererea   de   executare   silită   este   de competenţa altui organ de executare decât cel

 

sesizat;

2.   hotărârea  sau,   după   caz,   înscrisul  nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu;

3.     înscrisul,       altul   decât     o     hotărâre judecătorească,             nu                este     învestit  cu  formulă

executorie;

4. creanţa nu este certă, lichidă şi exigibilă;

5.   debitorul   se   bucură   de   imunitate  de executare;

6. titlul cuprinde dispoziţii care nu se pot aduce la îndeplinire prin executare silită;

7. există alte impedimente prevăzute de lege.

(6)  Încheierea  prin  care  s-a  dispus încuviinţarea executării silite poate fi supusă controlului instanţei de executare pe calea contestaţiei la executare, în condiţiile legii. Încheierea prin care se respinge cererea de încuviinţare  a  executării  silite  poate  fi contestată de către creditor, în termen de 15 zile de la comunicare, la instanţa de executare.”

 

 

30. Alineatele (5) şi (6) ale articolului 669 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(5) În cazul în care sumele stabilite potrivit alin. (4) nu pot fi recuperate  de  la  debitor,  din  lipsa  bunurilor  urmăribile  sau  din  alte

asemenea   cauze,    acestea,   cu    excepţia    onorariului    executorului

judecătoresc, vor fi plătite de creditor, care le va putea recupera de la debitor când starea patrimonială a acestuia o va permite, înăuntrul termenului de prescripţie.

(6)   Pentru    sumele    stabilite   potrivit    prezentului   articol, încheierea constituie titlu executoriu atât pentru creditor, cât şi pentru

executorul  judecătoresc,  fără  a  fi  necesară  învestirea  cu  formulă

executorie.”

 

 

31. Articolul 671 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

„Comunicarea actelor de procedură

Art. 671. – Comunicarea actelor de procedură în cadrul executării silite se poate face de către executorul  judecătoresc  fie  personal,  fie  prin

aceasta nu este posibilă, potrivit dispoziţiilor legale privind citarea şi comunicarea actelor de procedură, care se aplică în mod corespunzător. Dovada comunicării prin agent procedural are aceeaşi forţă probantă cu dovada comunicării efectuate de către executor însuşi.”

 

 

32. Alineatul (2) al articolului 679 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2)    În    cazul    altor    titluri    executorii    decât    hotărârile

judecătoreşti, la cererea creditorului sau a executorului judecătoresc, instanţa  competentă  va  autoriza  intrarea  în  locurile  menţionate  la alin. (1). Instanţa se pronunţă, de urgenţă, în camera de consiliu, cu citarea terţului care deţine bunul, prin încheiere executorie care nu este supusă niciunei căi de atac.”

 

 

33. Alineatul (2) al articolului 698 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2)  După  încuviinţarea  executării  silite,  executorul  va comunica  debitorului  încheierea  de  încuviinţare  a  executării  silite,

precum şi o nouă somaţie, la care nu se va mai alătura titlul ce se execută.”

 

 

34. Alineatul (3) al articolului 711 se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,(3) De asemenea, după începerea executării silite, cei interesaţi

sau vătămaţi pot cere, pe calea contestaţiei la executare, şi anularea încheierii de învestire cu formulă executorie, precum şi a încheierii prin care s-a admis cererea de încuviinţare a executării silite, dacă au fost date fără îndeplinirea condiţiilor legale.”

 

 

35. Alineatul (2) al articolului 713 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) În cazul urmăririi silite a imobilelor, al urmăririi silite a fructelor şi a veniturilor generale ale imobilelor, precum şi în cazul predării silite a bunurilor imobile, dacă imobilul se află în circumscripţia

altei  curţi  de  apel  decât  cea  în  care  se  află  instanţa  de  executare,

imobilului.”

 

 

36. Alineatul (2) al articolului 714 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2)      Contestaţia      împotriva      încheierilor      executorului

judecătoresc, în cazurile în care acestea nu sunt, potrivit legii, definitive, se poate face în termen de 15 zile de la comunicare.”

 

 

37. Alineatul (1) al articolului 716 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 716. – (1) Contestaţia la executare se judecă cu procedura

prevăzută de prezentul cod pentru judecata în primă instanţă, care se aplică în mod corespunzător, dispoziţiile art. 200 nefiind aplicabile în acest caz.”

 

 

38. Alineatul (7) al articolului 718 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(7)  Dacă  există  urgenţă  şi  dacă,  în  cazurile  prevăzute  la alin. (2), respectiv alin. (3), s-a plătit cauţiunea, instanţa poate dispune,

prin încheiere şi fără citarea părţilor, suspendarea provizorie a executării până la soluţionarea cererii de suspendare. Încheierea nu este supusă

niciunei  căi  de  atac.  Cauţiunea  depusă  potrivit  prezentului  alineat

rămâne indisponibilizată chiar dacă cererea de suspendare provizorie este respinsă şi este deductibilă din cauţiunea finală stabilită de instanţă, dacă este cazul.”

 

 

39. Alineatul (8) al articolului 719 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(8) În situaţia prevăzută la alin. (7), instanţa va solicita actul care  constată  refuzul  executorului  judecătoresc  de  a  primi  ori  de  a

înregistra cererea de executare silită, de a îndeplini un act de executare

silită ori de a lua altă măsură prevăzută de lege.”

 

 

40. Alineatul (2) al articolului 731 se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,(2)  În  cazul  în  care  există  pericol  evident  de  sustragere  a

bunurilor de la urmărire, la solicitarea creditorului sau a executorului judecătoresc, instanţa de executare va dispune sechestrarea  bunurilor

 

urmăribile odată cu comunicarea somaţiei către debitor. Instanţa analizează cererea de urgenţă, în camera de consiliu, fără citarea părţilor. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac.”

 

 

41. Alineatul (2) al articolului 767 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Creditorii urmăritori sau intervenienţi nu sunt obligaţi, dacă

au rang util de preferinţă, să depună garanţia prevăzută la alin. (1), decât pentru a acoperi, dacă este cazul, diferenţa dintre valoarea garanţiei şi propria creanţă.”

 

 

42. Alineatul (1) al articolului 779 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 779. – (1) Bunurile sechestrate care nu au putut fi valorificate în condiţiile prezentei secţiuni rămân indisponibilizate cel mult un an de la data aplicării sechestrului. În cursul acestui termen,

executorul judecătoresc poate proceda din nou la valorificarea acestor bunuri;  în  acest  caz,  preţul  de  începere  a  licitaţiei  va  fi  fixat,  prin

încheiere, de către executorul judecătoresc şi va fi egal cu preţul de începere de la ultima licitaţie organizată pentru bunul mobil respectiv.

Dacă nici după expirarea acestui termen bunurile nu pot fi valorificate, iar creditorul refuză să le preia în contul creanţei, ele se restituie din

oficiu debitorului sau unui reprezentant al său.”

 

 

43. Alineatul (1) al articolului 782 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 782. – (1) Poprirea se înfiinţează fără somaţie, în baza încheierii de încuviinţare a executării, prin adresă în care se va preciza şi

titlul executoriu în temeiul căruia s-a înfiinţat poprirea, ce va fi comunicată  celei  de-a  treia  persoane  arătate  la  art.  780  alin.  (1),

împreună cu încheierea de încuviinţare a executării. Despre măsura luată

va fi înştiinţat şi debitorul, căruia i se va comunica, în copie, adresa de înfiinţare a popririi, la care se vor ataşa, în copie certificată, încheierea de încuviinţare a executării şi titlul executoriu, în cazul în care acestea din urmă nu i-au fost anterior comunicate.”

următorul cuprins:

„(6)   Administratorul-sechestru   care   nu   a    cerut   predarea bunurilor în termen de 10 zile de la comunicarea numirii va fi considerat

că  nu  acceptă  această  însărcinare.  Acesta  şi  cel  care  refuză  în  mod expres  însărcinarea  vor  fi  înlocuiţi  de  îndată  cu  altă  persoană  prin

încheiere   dată   de   executorul   judecătoresc,   fără   citarea   părţilor. Dispoziţiile                  prezentului      alineat  nu   se   aplică         în           situaţia în      care

administrator-sechestru  a  fost  numit  debitorul  sau,  după  caz,  terţul

dobânditor.”

 

 

45. Articolul 818 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

„Competenţa                Art. 818. – (1) Urmărirea silită imobiliară este de competenţa executorului judecătoresc din circumscripţia curţii de apel unde se află imobilul aparţinând debitorului sau unei terţe persoane, dacă se urmăreşte un imobil ipotecat ajuns în mâinile acesteia.

(2) Dacă se urmăresc mai multe imobile aflate în circumscripţia aceleiaşi    curţi de apel, competenţa aparţine oricăruia dintre executorii judecătoreşti care funcţionează în această circumscripţie, la alegerea creditorului.”

 

 

46. Articolul 819 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

„Înştiinţarea debitorului şi terţului dobânditor

Art. 819. – Executorul judecătoresc va comunica  încheierea  de  încuviinţare  a executării silite prevăzute de art. 665 atât debitorului, cât şi terţului dobânditor, însoţită, în ambele cazuri, de titlul executoriu în copie certificată   şi   de   somaţie,   punându-li-se   în vedere ca în termen de 15 zile de la primirea acesteia să plătească întreaga datorie, inclusiv dobânzile şi cheltuielile de executare.”

 

 

47. Articolul 820 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

„Înştiinţarea altor persoane

Art. 820. – Dacă se urmăreşte numai cota-parte aparţinând       debitorului din    imobilul                    aflat             în

încheierea de încuviinţare a executării vor fi comunicate şi coproprietarilor, cu invitaţia de a-şi  exercita  dreptul  ce  le  este  recunoscut potrivit art. 822”.

 

 

48. La articolul 821, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:

„(6) În cazul în care cererea de executare silită şi înscrisurile

anexate acesteia nu cuprind menţiuni privitoare la imobilul urmărit, executorul  judecătoresc  va  solicita  efectuarea  formalităţilor  de publicitate prevăzute de prezentul articol de îndată ce imobilul va fi identificat cu datele necesare îndeplinirii formalităţilor de publicitate.”

 

 

49. Articolul 830 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

„Administrarea imobilului urmărit

Art. 830. – (1)  Pe data comunicării încheierii de încuviinţare a executării, debitorul sau, după caz, terţul dobânditor este decăzut din dreptul de a efectua acte de administrare asupra imobilului urmărit.

(2) Executorul judecătoresc, atunci când apreciază ca fiind necesar, va numi, prin încheiere, un administrator-sechestru care să asigure administrarea imobilului, încasarea veniturilor, efectuarea cheltuielilor necesare şi apărarea în litigiile privitoare la acest bun.

(3) Când debitorul însuşi sau terţul dobânditor este administratorul-sechestru al imobilului urmărit, executorul judecătoresc îi va preda imobilul   cu   acest   titlu.   În   caz   de   refuz, procesul-verbal întocmit de executorul judecătoresc va ţine loc de predare-primire şi va fi comunicat potrivit dispoziţiilor privitoare la procedura de comunicare a citaţiilor şi a altor acte de procedură.”

următorul cuprins:

„(4)  Publicaţii  în  extras,  cuprinzând  menţiunile  prevăzute  la alin. (1) lit. a), c) şi f)-m), se vor face, sub sancţiunea nulităţii, într-un

ziar de circulaţie naţională,  dacă  valoarea  imobilului  depăşeşte suma de 250.000 lei, sau într-un ziar local, dacă nu trece peste această sumă.

Publicaţia, în extras, sau în întregul ei, va fi publicată, sub sancţiunea nulităţii, şi în Registrul electronic de publicitate a vânzării bunurilor

supuse executării silite şi, de asemenea, va putea fi publicată,  şi în ziare,

reviste  şi  alte  publicaţii  existente  care  sunt  destinate  vânzării  unor imobile de natura celui scos la licitaţie, inclusiv pe alte pagini de internet deschise în acelaşi scop.”

 

 

51. Articolul 843 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

„Garanţia de participare şi oferta de cumpărare

Art. 843. – (1)  Persoanele     care     vor     să cumpere imobilul la licitaţie sunt obligate să depună la unitatea prevăzută de lege, la dispoziţia executorului judecătoresc, o garanţie reprezentând 10% din preţul de începere a licitaţiei pentru termenul respectiv. Dovada consemnării va fi ataşată ofertei de cumpărare ce  va  cuprinde  preţul  oferit  şi  condiţiile  de plată. Termenul limită pentru depunerea ofertei de cumpărare însoţită de dovada consemnării este ziua premergatoare licitaţiei, cu excepţia ofertelor de cumpărare cel puţin egale cu preţul de  începere  a  licitaţiei,  care  pot  fi  depuse inclusiv în ziua licitaţiei.

(2) Dispoziţiile art. 767 alin. (2) sunt aplicabile în mod corespunzător.

(3) De asemenea, sunt dispensate de garanţia prevăzută la alin. (1) persoanele care, împreună

cu debitorul, au asupra imobilului urmărit un drept de proprietate comună pe cote-părţi sau

sunt titularii unui drept de preempţiune, după

caz.

(4) În cazurile prevăzute la alin. (2) şi (3), dacă

valoarea creanţei ipotecare sau privilegiate sau

cuantumul garanţiei prevăzute în alin. (1), se va completa diferenţa.”

 

 

52. Alineatul (1) al articolului 844 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 844. – (1) Executorul judecătoresc va amâna vânzarea, din oficiu sau la cererea părţii interesate, dacă se constată că nu au fost

respectate termenele de înştiinţare a debitorului sau a terţului dobânditor

ori,  după  caz,  cele  de  efectuare  a  publicităţii  vânzării.  Pentru  noul termen, care nu poate fi mai lung de 20 de zile de la data fixată pentru prima  vânzare,  se  vor  reface  formalităţile  de  publicitate  încălcate, potrivit art. 838. În acest din urmă caz, sub sancţiunea nulităţii licitaţiei, este suficient ca publicaţiile de vânzare prevăzute de art. 838 alin. (4) să fie efectuate în Registrul electronic de publicitate a vânzării bunurilor supuse executării silite.”

 

 

53. Alineatul (8) al articolului 845 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(8) În cazul în care nu este oferit nici preţul la care imobilul a

fost evaluat, vânzarea se va amâna la un alt termen, de cel mult 30 de zile, pentru care se va face o nouă publicaţie, în condiţiile art. 838, cu excepţia  publicării  anunţului  într-un  ziar  de  circulaţie  naţională  sau locală. La acest termen, licitaţia va începe de la preţul de 75% din preţul de pornire al primei licitaţii. Dacă nu se obţine preţul de începere a licitaţiei şi există cel puţin 2 licitatori, la acelaşi termen, bunul va fi vândut la cel mai mare preţ oferit, dar nu mai puţin de 30% din preţul de pornire  al  primei  licitaţii.  Vânzarea  se  va  putea  face  chiar  dacă  se prezintă o singură persoană care oferă preţul de la care începe licitaţia. În conţinutul publicaţiei de vânzare întocmite pentru cel de-al doilea termen vor fi inserate, sub sancţiunea nulităţii, toate aceste menţiuni privind modul de stabilire a preţului de adjudecare a imobilului la al doilea termen.”

 

 

54.   După    articolul    847   se   introduce    un    nou    articol, articolul 847¹, cu următorul cuprins:

 

„Contestaţia împotriva

Art. 847¹. – (1) Procesul-verbal de licitaţie care consemnează adjudecarea va fi notat în cartea

 

procesului-verbal de licitaţie

funciară, la cererea de îndată a executorului, pe cheltuiala adjudecatarului.

(2) În termen de o lună de la data înscrierii adjudecării  în  cartea  funciară,  debitorul  sau terţul dobânditor, creditorii urmăritori şi orice altă persoană interesată potrivit menţiunilor din cartea funciară, vor putea ataca procesul-verbal de licitaţie pe cale de contestaţie la executare.

(3) Contestaţia se notează în cartea funciară la cererea contestatorului, iar în lipsă, la cererea instanţei de executare.

(4) Instanţa de executare poate suspenda eliberarea sau, după caz, distribuirea sumelor rezultate   din   urmărirea   silită   a   imobilului

adjudecat.

(5)  Dacă  instanţa  admite  contestaţia, executorul judecătoresc va continua urmărirea de la actul desfiinţat şi va solicita din oficiu ca notarea prevăzută la alin.(1) să fie radiată.

(6) Sumele consemnate şi neeliberate sau, după

caz,  nedistribuite  se  vor  restitui  de  îndată

adjudecatarului.”

 

 

55.  Litera  j)  a  articolului  852  se  modifică  şi  va  avea următorul cuprins:

„j) menţiunea că, pentru creditor sau debitor, după caz, actul de adjudecare constituie titlu executoriu împotriva adjudecatarului care nu

plăteşte diferenţa de preţ, în cazul în care vânzarea s-a făcut cu plata

preţului în rate;”

 

 

56. Litera l) a articolului 852 se abrogă.

 

 

57. Articolul 853 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

„Predarea actului de adjudecare

Art. 853. – Un exemplar de pe actul de adjudecare se va preda adjudecatarului spre a-i servi ca titlu de proprietate, iar în cazul în care imobilul a fost vândut cu plata preţului în rate, un exemplar va fi predat creditorului urmăritor

 

şi, după caz, debitorului, spre a le servi acestora drept titlu executoriu împotriva adjudecatarului, dacă acesta nu plăteşte diferenţa de preţ.”

 

 

58. Articolul 854 se abrogă.

 

 

59. Articolul 855 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

„Intabularea dreptului de proprietate şi punerea în posesie a adjudecatarului

Art. 855. – (1) Odată cu predarea către adjudecatar a unui exemplar al actului de adjudecare, executorul judecătoresc va solicita de îndată, din oficiu, intabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate al adjudecatarului, pe cheltuiala acestuia, chiar şi în cazul în care adjudecatar este însuşi terţul dobânditor care avea deja dreptul înscris în cartea   funciară.   În   cazul   în   care   dreptul dobândit de adjudecatar era înscris în mod provizoriu, nu se va dispune decât înscrierea provizorie.

(2) La cererea adjudecatarului,  acesta va fi pus în posesia imobilului adjudecat de către executorul  judecătoresc,  actul  de  adjudecare

constituind titlu executoriu împotriva tuturor persoanelor arătate la art. 852 lit. i). Dispoziţiile

art. 663 şi următoarele sunt aplicabile, fără a fi însă    necesară    şi    învestirea    cu    formulă

executorie a actului de adjudecare.

(3) În cazul în care imobilul a fost vândut cu plata preţului în rate, executorul judecătoresc va hotărî, prin aceeaşi încheiere, şi înscrierea în cartea funciară a interdicţiei de înstrăinare şi de grevare a imobilului până la plata integrală a preţului şi a dobânzii corespunzătoare.”

 

 

60. Alineatul (4) al articolului 856 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Ipotecile şi celelalte sarcini reale, precum şi drepturile reale

intabulate  după notarea  urmăririi  în  cartea  funciară se  vor  radia  din

 

oficiu, cu excepţia celor pentru care adjudecatarul ar conveni să fie menţinute; de asemenea, vor fi radiate din oficiu drepturile reale intabulate ulterior înscrierii vreunei ipoteci, dacă vânzarea s-a făcut în condiţiile  prevăzute  la  art.  845  alin.  (7),  toate  notările  făcute  cu urmărirea silită, cu excepţia notării contestaţiei împotriva procesului- verbal  de  licitaţie,  dacă  aceasta  nu  a  fost  soluţionată  prin  hotărârea rămasă definitivă, interdicţia de înstrăinare sau de grevare, dacă există, cu excepţia celei prevăzute la art. 855 alin. (3), precum şi promisiunea de a încheia un contract viitor, dacă până la data adjudecării beneficiarul promisiunii nu şi-a înscris în cartea funciară dreptul dobândit în temeiul contractului care a făcut obiectul acesteia.”

 

 

61. Alineatul (5) al articolului 856 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(5) Dacă imobilul a fost adjudecat cu plata preţului în rate, adjudecatarul  nu  îl  va  putea  înstrăina  sau  greva,  fără  încuviinţarea

creditorilor urmăritori şi a debitorului, dacă este cazul, înainte de plata

integrală a preţului.”

 

 

62. Alineatul (1) al articolului 862 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art.  862.  –  (1)  În  tot  cursul  urmăririi  silite  şi  până  la adjudecarea bunului imobil, debitorul sau orice altă persoană interesată

poate  obţine  desfiinţarea  măsurilor  asigurătorii  sau  de  executare,

consemnând la dispoziţia creditorului urmăritor întreaga valoare a creanţei, cu toate accesoriile şi cheltuielile de executare.”

 

 

63. Alineatul (2) al articolului 868 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2)  În  acest  scop,  după  depunerea  sau  consemnarea  sumei

rezultate din vânzare, executorul va fixa de urgenţă un termen de 10 zile pentru depunerea titlurilor de creanţă.”

 

 

64. Articolul 888 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

„Executarea fără

somaţie

Art. 888. – La cererea creditorului, dacă se justifică o nevoie urgentă sau există pericol ca debitorul să se sustragă de la urmărire, să ascundă, să distrugă ori să deterioreze bunurile

putea să dispună ca executarea silită să se facă de îndată şi fără somaţie. Instanţa analizează cererea, de urgenţă, în camera de consiliu, fără citarea  părţilor.   Încheierea   nu   este   supusă niciunei căi de atac.”

 

 

65. La articolul 891, denumirea marginală şi alineatul (1) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

 

„Obligarea debitorului la despăgubiri

Art. 891. – (1) Dacă în titlu executoriu nu s-a stabilit   ce   sumă   urmează   a   fi   plătită   ca echivalent al valorii bunului în cazul imposibilităţii predării acestuia sau, după caz, echivalentul despăgubirilor datorate în cazul neexecutării  obligaţiei  de  a  face  ce  implică faptul personal al debitorului, instanţa de executare, la cererea creditorului, va stabili această sumă prin hotărâre dată cu citarea părţilor, în termen scurt. În toate cazurile, la cererea creditorului, instanţa va avea în vedere şi prejudiciile ocazionate prin neexecutarea de bunăvoie a obligaţiei, înainte ca aceasta să devină imposibil de executat.”

 

 

66. La articolul 905, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu următorul cuprins:

„(7)  Acordarea  de  penalităţi  în  condiţiile  alin.  (1)  -  (4)  nu exclude               obligarea   debitorului   la   plata   de   despăgubiri,   la   cererea

creditorului, în condiţiile art. 891 sau ale dreptului comun.”

 

 

67. Alineatul (1) al articolului 954 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art.  954.  –  (1)  Măsura  sechestrului  asigurător  se  aduce  la îndeplinire                     de    către    executorul    judecătoresc,    potrivit    regulilor

prezentului cod cu privire la executarea silită, care se aplică în mod corespunzător, fără a mai cere vreo autorizare sau altă formalitate, în

afară de înregistrarea acesteia.”

alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:

„(31)  În  toate  cazurile  în  care  competenţa  de  primă  instanţă

aparţine   curţii   de   apel,   calea   de   atac   este   recursul,   dispoziţiile alin. (1) - (3) aplicându-se în mod corespunzător.”

 

 

69. Articolul 1.017 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

„Determinarea dobânzii

Art. 1.017. – (1) Dacă părţile nu au stabilit nivelul dobânzii pentru plata cu întârziere, se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată potrivit dispoziţiilor legale în vigoare. Rata de referinţă a dobânzii legale în vigoare în prima zi calendaristică  a  semestrului  se  aplică  pe întregul semestru.

(2) Creditorul poate pretinde daune-interese suplimentare pentru toate cheltuielile făcute pentru recuperarea sumelor ca urmare a neexecutării la timp a obligaţiilor de către debitor.”

 

 

Art. II. – După articolul 20 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 20 octombrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare,  se  introduce  un  nou  articol,  articolul  201,  cu  următorul cuprins:

„Art.  201.  –  (1)  Stagiul  reprezintă  perioada  premergătoare dobândirii calităţii de executor judecătoresc şi are drept scop pregătirea

profesională   a   executorului   judecătoresc   la   începutul   exercitării

profesiei.

(2) Durata stagiului este de 2 ani, calculată de la data încheierii contractului individual de muncă cu un executor judecătoresc.

(3)   Colegiul   director   al   fiecărei   Camere   a    executorilor judecătoreşti poate aproba, la cerere, reducerea perioadei de stagiu la un

an pentru executorii stagiari care se remarcă în activitatea profesională

pe baza rezultatelor obţinute la conferinţele de stagiu şi a referatului executorului judecătoresc îndrumător.

(4)   Colegiul   director   al   fiecărei   Camere   a    executorilor judecătoreşti  poate  aproba,  în  baza  unei  cereri  motivate,  reducerea

 

perioadei de stagiu pentru executorii stagiari care au intrat în profesie în temeiul   Legii   nr.   287/2011   privind   unele   măsuri   referitoare   la organizarea activităţii de punere în executare a creanţelor aparţinând instituţiilor de credit şi instituţiilor financiare nebancare, şi care, din motive neimputabile acestora, nu şi-au putut efectua perioada de stagiu în aplicarea prevederilor art. 22 alin. (1) din lege.”

 

 

Art.  III.  –  La  articolul  23  din  Legea  nr.  303/2004  privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, literele a) şi d) ale alineatului (1) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„a) ac   iunile posesorii, cererile privind pensiile de întreţinere, cererile privind înregistrările şi rectificările în registrele de stare civilă, cererile privind popririle, învestirea cu formulă executorie şi luarea unor măsuri asigurătorii;

……………………………………………………………………………

d) ordonanţa de plată;”

 

 

Art. IV. – Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată  în  Monitorul  Oficial  al  României,  Partea  I,  nr.  1.154  din

7 decembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică

după cum urmează:

 

 

1. Articolul 24 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

„Obligaţia executării

Art. 24. – (1) Dacă în urma admiterii acţiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operaţiuni administrative, executarea hotărârii definitive se face de bunăvoie în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în termen de cel mult 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.

(2) În cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligaţia sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, parcurgându-se

 

procedura prevăzută de prezenta lege.

(3) La cererea creditorului, în termenul de prescripţie a dreptului de a obţine executarea silită, care curge de la expirarea termenelor prevăzute   la   alin.   (1)  şi   care   nu   au   fost respectate, instanţa de executare, prin încheiere definitivă dată cu citarea părţilor, aplică conducătorului autorităţii publice sau, după caz, persoanei   obligate   o   amendă   de   20%   din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, iar  reclamantului  îi  acordă  penalităţi,  în condiţiile  art.  905  din  Codul  de  procedură civilă.

(4) Dacă în termen de 3 luni de la data comunicării încheierii de aplicare a amenzii şi

de acordare a penalităţilor debitorul nu execută

obligaţia prevăzută în titlul executoriu, instanţa de executare, la cererea creditorului, va fixa suma definitivă ce se va datora statului şi suma ce i se va datora lui cu titlu de penalităţi, prin hotărâre dată cu citarea părţilor. Totodată, prin aceeaşi hotărâre, instanţa va stabili, în condiţiile art. 891 din Codul de procedură civilă, despăgubirile pe care debitorul le datorează creditorului pentru neexecutarea în natură a obligaţiei.

(5) În lipsa cererii creditorului, după împlinirea termenului  prevăzut  la  alin.  (4), compartimentul executări civile al instanţei de executare va solicita autorităţii publice relaţii referitoare la executarea obligaţiei cuprinse în titlul executoriu şi, în cazul în care obligaţia nu a fost integral executată, instanţa de executare va fixa suma definitivă ce se va datora statului prin hotărâre dată cu citarea părţilor.”

 

2. Articolul 25 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

„Instanţa de executare

Art. 25. – (1) Instanţa de executare, care în materia contenciosului administrativ este, potrivit art. 2 lit. ţ), instanţa care a soluţionat fondul litigiului de contencios administrativ, aplică,  respectiv  acordă  sancţiunea  şi penalităţile prevăzute la art. 24 alin. (3), fără a fi nevoie de învestirea cu formulă executorie şi de încuviinţarea executării silite de către executorul judecătoresc.

(2) Cererile prevăzute la art. 24 alin. (3) şi (4) se judecă în camera de consiliu, de urgenţă şi sunt scutite de taxa judiciară de timbru.

(3) Hotărârea pronunţată în condiţiile art. 24 alin. (4) este supusă numai apelului în termen de 5 zile de la comunicare. Dacă hotărârea a fost  pronunţată  de  curtea  de  apel  ea  va  fi supusă, în acelaşi termen, recursului.

(4) Prevederile alin. (1) - (3) se aplică, în mod corespunzător, şi pentru punerea în executare a hotărârilor de contencios administrativ date pentru  soluţionarea  litigiilor  ce  au  avut  ca obiect contracte administrative.”

 

 

Art. V. – Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 15 iulie 2011, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

 

 

1. Articolul 1.112 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

„Prezumţia de renunţare

Art. 1.112. – (1) Este prezumat, până la proba contrară, că a renunţat la moştenire succesibilul care, deşi cunoştea deschiderea moştenirii şi calitatea lui de succesibil, nu şi-a exercitat dreptul de opţiune succesorală, prin acceptarea moştenirii sau renunţarea expresă la moştenire, în termenul de un an prevăzut la art. 1.103.

(2)  Prezumţia  de  renunţare  operează,  după

împlinirea       termenului   de   un   an   de   la

 

deschiderea  moştenirii,  dacă succesibilul, citat în condi   iile legii, nu face dovada exercitării dreptului de opţiune succesorală. Citaţia trebuie să cuprindă, sub sancţiunea nulităţii acesteia, pe lângă elementele prevăzute de Codul de procedură civilă, şi precizarea că, dacă succesibilul   nu  şi-a   exercitat   dreptul  de   a accepta moştenirea în termenul de decădere prevăzut la art. 1.103, este prezumat că renunţă la moştenire.”

 

 

2. Alineatul (1) al articolului 2.445 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 2.445. – (1) Vânzarea bunurilor mobile ipotecate se poate face   numai   în   baza   contractului   de   ipotecă   învestit   cu   formulă executorie.  Cererea  de  învestire  întrerupe  prescripţia  dreptului  de  a

obţine executarea silită.”

 

 

3. Alineatul (1) al articolului 2.504 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 2.504. – (1) Prescripţia dreptului la acţiune privind creanţa principală nu atrage şi stingerea dreptului la acţiunea ipotecară. În acest

din urmă caz, sub rezerva prescripţiei dreptului de a obţine executarea

silită, creditorul ipotecar va putea oricând urmări, în condiţiile legii, bunurile  mobile  sau  imobile  ipotecate,  însă  numai  în  limita  valorii acestor bunuri.”

 

 

Art. VI. – Alineatele (1) şi (2) ale articolului 1811  din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 1811. – (1) Învestirea cu formulă executorie a contractului de ipotecă în vederea executării ipotecii mobiliare prin vânzarea bunului

ipotecat prevăzută la art. 2.445 din Codul civil este de competenţa judecătoriei în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul sau, după caz, îşi

are sediul creditorul.

 

(2) Opoziţia la executare prevăzută la art. 2.452 din Codul civil este de competenţa judecătoriei care a învestit cu formulă executorie contractul de ipotecă.”

 

 

Art. VII. – Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

 

 

1.  După  articolul  12  se  introduc  trei  noi  articole, articolele 121 - 123, cu următorul cuprins:

„Art. 121 . – Dacă prin lege nu se prevede altfel, dispoziţiile

art. 200 din Codul de procedură civilă privind verificarea cererii şi regularizarea acesteia nu se aplică în cazul incidentelor procedurale şi nici în procedurile speciale care nu sunt compatibile cu aceste dispoziţii.

 

 

Art. 122. – Întâmpinarea nu este obligatorie în incidentele procedurale, dacă prin lege nu se prevede altfel.

 

 

Art. 123 . – Prin sintagma «preşedintele instanţei» din cuprinsul art. 937 şi prin termenul «preşedinte» din cuprinsul art. 944, din Codul de procedură civilă, se înţelege «preşedintele completului de judecată».”

 

 

2. Articolul 74 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 74. – Dreptul la acţiunea ipotecară prevăzut de art. 2.504 din Codul civil este imprescriptibil. Dispoziţiile Codului de procedură

civilă privitoare la prescripţia dreptului de a obţine executarea  silită

rămân aplicabile.”

 

 

Art.  VIII.  –  Alineatul  (3)  al  articolului  XVII  din  Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea   punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă,  publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 12 februarie 2013, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3)  Dispoziţiile  art.  XIV  alin.  (2)  -  (4)  şi  ale  art.  XV alin. (2) - (5) se aplică în mod corespunzător, cu excepţia recursului care este de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Termenul prevăzut la art. XV alin. (3) se dublează în cazul recursului. Întâmpinarea trebuie

 

redactată şi semnată de avocatul sau consilierul juridic al intimatului, iar răspunsul la întâmpinare de avocatul sau consilierul juridic al recurentului.”

 

 

Art. IX. – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, se modifică şi se completează după cum urmează:

 

 

1. La articolul 10, litera a) a alineatului (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) cereri pentru învestirea cu formulă executorie a titlurilor,

altele decât hotărârile judecătoreşti, pentru fiecare titlu - 20 lei;”

 

 

2. La articolul 26, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3)  Acţiunea  în  anulare  a  hotărârii  arbitrale  se  taxează  cu

100 lei pentru fiecare motiv invocat. Recursul împotriva hotărârii pronunţate în acţiunea în anulare se timbrează potrivit art. 24, care se aplică în mod corespunzător.”

 

 

Art. X. – Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor  Statului,  publicată  în  Monitorul  Oficial  al  României, Partea I, nr. 178 din 12 martie 2014, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

 

 

1. Alineatul (2) al articolului 20 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Dispoziţiile prezentei legi nu se aplică înstrăinărilor între coproprietari, soţi, rude şi afini până la gradul al treilea, inclusiv.”

 

 

2. La articolul 20, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3)   Dispoziţiile   prezentei   legi   nu   se   aplică   în   cadrul procedurilor de executare silită şi contractelor de vânzare încheiate ca

 

urmare a îndeplinirii unor formalităţi de licitaţie publică, cum este cazul celor realizate în cadrul procedurii de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă sau ca urmare a apartenenţei imobilului la domeniul privat de interes local sau judeţean al unităţilor administrativ-teritoriale.”

 

 

Art. XI. – Hotărârile arbitrale sau ale altor organe cu atribuţii jurisdicţionale, cu excepţia hotărârilor judecătoreşti, precum şi alte înscrisuri pronunţate sau, după caz, întocmite înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, pot fi puse în executare silită numai dacă au fost învestite cu formula executorie prevăzută de Codul de procedură civilă.

 

 

Art. XII. – (1) Ori de câte ori printr-un act normativ se prevede încuviinţarea  de  către  instanţa  de  executare  a  executării  silite  a hotărârilor judecătoreşti, acestea vor fi puse în executare după încuviinţarea cererii de executare silită de către executorul judecătoresc competent potrivit legii.

(2)   Ori   de   câte   ori   printr-un   act   normativ   se   prevede încuviinţarea de către instanţa de executare a executării silite a titlurilor executorii, altele decât hotărârile judecătoreşti, acestea vor fi puse în executare după învestirea lor cu formulă executorie de către instanţa de executare şi după încuviinţarea cererii de executare silită de către executorul judecătoresc competent potrivit legii.”

 

 

Art. XIII. – Dispoziţiile privitoare la încuviinţarea executării silite a hotărârilor, inclusiv arbitrale, străine rămân aplicabile.

 

 

Art. XIV. – Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură

civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din

3 august 2012, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

Această   lege   a   fost   adoptată   de   Parlamentul   României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

 

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI  DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

 

 

 

 

 

 

 

VIOREL  HREBENCIUC           CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bucureşti, Nr.