Astfel,
pot depune o a doua notificare de dare in plata daca s-a admis contestatia
bancii?
Ce
efecte ar putea sa aiba a doua notificare?
Se
vor suspenda obligatiile contractuale si/sau executarea silita?
In
primul rand trebuie analizat textul de lege si anume legea 77/2016 si anume,
art. 5 alin. 1 –Art.
5. –
(1)
În vederea aplicării prezentei legi, consumatorul transmite creditorului, prin
intermediul unui executor judecătoresc, al unui avocat sau al unui notar
public, o notificare prin care îl informează că a decis să îi transmită dreptul
de proprietate asupra imobilului în vederea stingerii datoriei izvorând din
contractul de credit ipotecar, detaliind și condițiile de admisibilitate a
cererii, astfel cum sunt reglementate la art. 4.
Astfel,
avand in vedere textul legal observam ca leguitorul ne vorbeste de ” intentia
debitorului de a transmite dreptul sau de proprietate“, astfel , decizia si
anume instiintarea creditorului, in acceptiunea noastra nu poate fi considera
ca fiind consumata de la prima notificare de dare in plata deci nu este
susceptibila de a intra sub puterea de lucru judecat. De asemenea, daca privim
catre decizia 623/2016 a CCR, analiza STARII DE IMPREVIZIUNE poate fi ceruta cu
privire la X momente raportat la toata perioada de desfasurare a contractului.
Spre
exemplu se poate solicita aplicarea impreviziunii cu privire la momentul semnarii
contractului sau un an mai tarziu sa la ziua de fata, prin urmare, este exclusa
puterea lucrului judecat, in esenta nefiind indeplinite elementele puterii de
lucru judecat.
Astfel,
raspunsul propus pentru aceasta intrebare este ca notificarea de dare in plata
poate fi facuta de mai multe ori!
Prin
urmare, urmarind acelasi curs logic al legii, daca legea permite o a doua
notificare de dare in plata, asta presupune ca efectele sale sunt direct legate
de legea 77/2017 si anume
Art.
6. – (1) De la data primirii notificării prevăzute la art. 5 se suspendă
dreptul creditorului de a se îndrepta împotriva codebitorilor, precum și
împotriva garanților personali sau ipotecari.
Astfel,
vor opera aceleasi dispozitii legale de suspendare a oricaror obligatii fata de
creditorul bancar.
Intrebarea
mult mai importanta, ce cauta un raspuns, este referitoare la ce se intampla,
daca in urma contestatiei la notificarea de dare in plata, aceasta contestatie
este admisa?
Astfel,
art. 7 litera 5 (5)
În situația în care se admite contestația formulată de creditor, părțile vor fi
puse în situația anterioară îndeplinirii demersurilor prevăzute de prezenta
lege.
De
esenta, este sa intelegem ce presupune repunerea partilor in situatia
anterioara si daca nu cumva leguitorul in esenta a dorit si a urmarit, ca prin
repunerea in situatia anterioara, sa dispuna reluarea normala a platilor sau a
situatiei asa cum a fost ea lasata in urma cu perioada pe care s-a suspendat
orice demers al creditorului.
Pe
de-o parte aducem aminte si decizia data in interesu legii de catre ICCJ prin
care s-a stabilit ca instantele de judecata investite cu solutionarea cererilor
avand ca obiect rezolutiunea sau declararea nulitatii unor acte juridice
constitutive sau translative de drepturi nu pot dispune, din oficiu,
restabilirea situatiei anterioare/repunerea partilor in situatia anterioara,
insa in virtutea rolului activ si cu respectarea principiului
contradictorialitatii, pot pune in discutia partilor posibilitatea completarii
cererilor prin formularea petitului avand acest obiect .
De
asemenea principiul restiturii este consacrat de art. 1254 alin. (3) Noul Cod
Civil, care prevede că „în cazul în care contractul este desfiinţat, fiecare
parte trebuie să restituie celeilalte, în natură sau prin echivalent,
prestaţiile primite, potrivit prevederilor art. 1.639 – 1.647, chiar dacă
acestea au fost executate succesiv sau au avut un caracter continuu”, fiind
aplicabil, pe temeiul art. 1325 noul Cod Civil, şi actelor juridice unilaterale
lovite de nulitate.
Prin
urmare la prima vedere s-ar concluziona ca partile trebuie sa restituie tot ce
nu au platit, din urma si ca in esenta repunerea in situatia anterioara nu este
nimic altceva decat o restituire totala a prestatiilor, insa daca analizam
textele legale de mai sus observam ca textele legale vizeaza contatarea
nulitatii sau anularea unor acte, ori notificarea de dare in plata nu este nici
contract translativ de proprietate si nici un act ce poate fi supus anularii
instantei, fiindca in esenta, instanta ce verifica legalitatea notificarii,
verifica indeplinirea unor conditii.
Concluzionam
astfel ca daca leguitorul a prevazut si posibilitatea suspendarii efectelor
actelor prin aceasta notificare, nu este de natura, ca in cazul in care s-ar
admite o contestatie la notificarea de dare in plata, partile sa fie obligate
sa plateasca retroactiv, spre exemplu din luna mai 2016 pana in luna aprilie
2017 ci efectul ar fi de reluare a platilor exact de la momentul acestora sau a
situatiei, exact asa cum a lasat-o notificarea de dare in plata.
De
asemenea, este de esenta legii darii in plata, sa aducem aminte si faptul ca
partile au posibilitatea sa ceara radierea datoriilor reziduale, acest aspect a
fost consacract cu atat mai mult de catre decizia 623/2016 a CCR, fapt pentru
care aceleasi reguli urmeaza sa fie respectate si in raport de solicitarea de
radiere a datoriei reziduale.
Sursa:
indrumari-juridice
