Poprire. Regimul juridic al PFA - Legal Land

Creditoarea B a solicitat în contradictoriu cu debitoarea SA şi terţul poprit SA PFA validarea popririi până la concurenţa creanţei în cuantum de x de lei.

În motivare, creditoarea a arătat că prin încheierea pronunţată de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a fost încuviinţată executarea silită împotriva debitoarei SA. Creditoarea a precizat că adresa de înfiinţare a popririi a fost comunicată terţului poprit SA PFA și că terţul poprit nu şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute de lege, astfel încât se impune validarea popririi.

Instanța:

”Măsura popririi nu a fost dispusă cu respectarea condiţiilor legale, debitoarea şi terţul poprit fiind aceeaşi persoană, neexistând situaţia unor entităţi diferite între care să existe raporturi de muncă specifice relaţiei dintre angajat şi angajator.

Pentru a aprecia în acest sens, instanţa are în vedere regimul juridic al persoanei fizice autorizate, figură juridică care permite unei persoane fizice să desfăşoare activităţi economice în urma obţinerii unei autorizaţii şi înregistrării corespunzătoare conform dispoziţiilor OUG nr. 44/2008.

Noţiunea de persoană fizică autorizată este definită în cuprinsul art. 2 lit. i) din OUG nr. 44/2008, iar din întreg regimul juridic aplicabil persoanei fizice autorizate, reglementat prin dispoziţiile actului normativ menţionat, reiese faptul că persoana fizică autorizată nu are personalitate juridică, nefiind o entitate de sine stătătoare, separată de persoana fizică care a obţinut autorizaţia pentru desfăşurarea activităţii economice, care să beneficieze de un patrimoniu propriu. Astfel, prin faptul obţinerii de către o persoană fizică a unei autorizaţii pentru desfăşurarea activităţilor economice sub forma unui PFA se poate realiza cel mult o divizare patrimonială la nivelul patrimoniului persoanei fizice, prin constituirea unui patrimoniu de afecţiune care reprezintă o masă patrimonială, iar nu un patrimoniu distinct, afectată scopului exercitării activităţii economice.

Faţă de considerentele expuse anterior, instanţa reţine că în cauză s-a urmărit de fapt executarea silită asupra unei eventuale mase patrimoniale afectate desfăşurării activităţii economice a debitoarei, aspect pentru care nu este necesară instituirea popririi, debitorul unei obligaţii răspunzând pentru datoriile sale cu toate bunurile prezente şi viitoare, diviziunile patrimoniale presupunând o anumită ordine în urmărire în funcţie de legătura dintre creanţa a
cărei satisfacere se urmăreşte şi masa patrimonială urmărită.

Astfel, identitatea dintre debitor şi terţul poprit nu permite instituirea popririi ca formă de executare silită prin care să se realizeze creanţa deţinută de un creditor, iar validarea unei popriri nelegale nu este posibilă, prin mecanismul validării popririi fiind vizată crearea unui nou raport juridic între creditor şi terţul poprit, hotărârea de validare a popririi urmând a deveni titlu executoriu împotriva terţului poprit. Or, în cauză, prin validarea unei popriri înfiinţate în condiţiile menţionate nu s-ar crea un nou raport juridic, creditoarea având deja un titlu executoriu împotriva debitoarei pe care poate să-l pună în executare prin recurgerea la formele de executare reglementate prin dispoziţiile legale.” (Judecătoria Sectorului 2 București, Sentința civilă nr. 187/08.01.2016, definitivă prin neapelare, portal.just.ro)

Sursa;

Poprire. Regimul juridic al PFA - Legal Land: Creditoarea B a solicitat în contradictoriu cu debitoarea SA şi terţul poprit SA PFA validarea popririi până la concurenţa creanţei în cuantum de x de lei. În motivare, creditoarea a arătat că prin încheierea pronunţată de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti …