Reţinerea şi nevărsarea impozitelor şi/sau contribuţiilor cu reţinere la sursă, DIN NOU INFRACTIUNE

Noutatea legislativă se regăseşte în art. XXIX din OUG nr. 130/2021, prin care s-a introdus art. 61 în Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale. Prin acestă nouă dispoziţie legală, Guvernul a reincriminat infracţiunea de reţinere şi nevărsare a impozitelor şi/sau contribuţiilor cu reţinere la sursă, dispoziţia urmând să intre în vigoare din 1 martie 2022.

Reamintim că infracţiunea a fost iniţial prevăzută de art. 6 din Legea nr. 241/2005, însă Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea normei, apreciind că aceasta nu întruneşte condiţiile de claritate, precizie, previzibilitate şi accesibilitate. Mai exact, Curtea a apreciat că nu se poate determina sensul noţiunii de „impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă”, astfel că destinatarul normei nu poate să îşi ordoneze conduita. Ca urmare a Deciziei nr. 363/2015 a CCR, infracţiunea în discuţie a fost dezincriminată.

Parlamentul nu a considerat o prioritate reincriminarea conduitei în discuţie, astfel că timp de mai bine de 6 ani, fapta a rămas în afara sferei dreptului penal. Însă Guvernul a sărit în ajutor şi a incriminat el însuşi, printr-o ordonanţă de urgenţă, fapta de a reţine şi nu vărsa impozitele, respectiv contribuţiile cu reţinere la sursă.

Această abordare a Guvernului este discutabilă nu doar din pricina faptului că nu a existat o urgenţă timp de peste 6 ani, aceasta brusc concretizându-se acum, ci şi din pricina faptului că reincriminarea a avut loc printr-o ordonanţă de urgenţă, în dezacord cu referendumul pe tema justiţiei din 26 mai 2019.

În orice caz, începând cu data de 1 martie 2022, va constitui infracţiune „reţinerea şi neplata, încasarea şi neplata, în cel mult 60 de zile de la termenul de scadenţă prevăzut de lege, a impozitelor şi/sau contribuţiilor prevăzute în anexa la prezenta lege”.

După cum se poate observa, Guvernul a fost atent la criticile Curţii Constituţionale şi a stabilit expres impozitele şi contribuţiile în privinţa cărora poate fi reţinută infracţiunea, făcând trimitere inclusiv la prevederile aferente din Legea nr. 277/2015 privind Codul fiscal.

Concret, infracţiunea se va putea reţine raportat la următoarele categorii de impozite şi contribuţii:

impozitul pe dividendele plătite de o persoană juridică română către o persoană juridică română;

impozitul pentru veniturile din activităţi independente realizate în baza contractelor de activitate sportivă;

impozitul pe veniturile din drepturile de proprietate intelectuală;

impozit pe venitul din salarii şi asimilate salariilor;

impozitul pe veniturile din arendă;

impozitul pe veniturile sub formă de dobânzi;

impozitul pe veniturile impozabile obţinute din lichidarea unei persoane juridice sau din reducerea capitalului social, potrivit legii;

impozit pe veniturile sub formă de dividende;

impozitul pe veniturile din pensii;

impozitul pe veniturile din premii şi din jocuri de noroc;

impozitul pe veniturile din alte surse;

impozitul pe veniturile obţinute de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului II din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare;

impozitul pe veniturile obţinute de o persoană fizică sau entitate – asociere fără personalitate juridică dintr-o asociere cu o persoană juridică, contribuabil potrivit Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific, cu modificările şi completările ulterioare;

impozitul pe veniturile obţinute de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului III din Legea nr. 227/2015 cu modificările şi completările ulterioare;

contribuţia de asigurări sociale;

contribuţia de asigurări sociale de sănătate;

impozitul cu reţinere la sursă pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi;

impozitul datorat pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal;

contribuţia la Fondul pentru mediu.

Pedeapsa pentru ”noua” infracţiune va fi închisoarea de la 1 an la 5 ani sau amenda.

Cu privire la acest aspect, prezintă importanţă inclusiv modificarea dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 241/2005, în sensul că respectivele cauze de nepedepsire şi de reducere a pedepsei se vor aplica şi în cazul acestei infracţiuni. Prin urmare, dacă prejudiciul este acoperit integral, iar valoarea lui nu depăşeşte 50.000 euro, judecătorul va fi obligat să aplice pedeapsa amenzii. Dacă prejudiciul este de până în 100.000 euro şi este acoperit integral, judecătorul poate opta pentru aplicarea pedepsei amenzii, nefiind însă obligat. Iar dacă prejudiciul este de până în 100.000 euro, şi acesta, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, fapta nu se mai pedepseşte.

Concluzionând, o ”nouă” infracţiune a fost reglementată, fiind însă vorba doar de o veche infracţiune, dezincriminată printr-o decizie a Curţii Constituţionale şi reincriminată, teoretic, în acord cu prevederile Constituţiei.

ANAF a emis oficial reguli pentru cei care dau apartamente în chirie

Recent, ANAF (Agenția Națională de Administrare Fiscală) a emis un ghid cu reguli pentru impozitarea veniturilor obținute din închirerea unor locuințe sau spații deschise. 

Regulile trebuie respectate de toată lumea în 2022.

https://www.capital.ro/anaf-a-trimis-oficial-regulile-pentru-cei-care-dau-apartamente-in-chirie-nu-este-de-gluma-in-2022.html?fbclid=IwAR20GZYC-sZJcOEhaqZqHP3G3WJMAf9fkZ8RMLd5dn7dsJx_4uCTD00yeFQ

Când drepturile colective sunt impuse prin constrângere, cele individuale deja au murit - by Renate Weber, Avocatul Poporului

”Au mai fost, în ultimii 75 de ani, și alte epidemii care au avut nevoie de abordări complexe, inclusiv de campanii de vaccinare, de exemplu contra poliomielitei, contra tuberculozei, contra rujeolei, dar niciodată până acum nu a fost folosită agresivitatea colectivă pentru impunerea lor. ”

Sursa: https://www.juridice.ro/essentials/5165/cand-drepturile-colective-sunt-impuse-prin-constrangere-cele-individuale-deja-au-murit?fbclid=IwAR11BQccnypRgmEPy0krG2mX_6BEInBnKLSu_5o0Q0b0pPEV4v7GVwwg1qU

Întoarcerea executării. Acțiune în constatarea nulității absolute a certificatului de adjudecare acțiuni

ÎCCJ - Decizia nr. 593 din 11 martie 2021, pronunțată de Secţia a II-a civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că art. 777 C. proc. civ. nu vizează procedura de executare silită, ci actul juridic de vânzare încheiat ca urmare a finalizării procedurii de executare silită şi, în acest context, fiind depășită etapa executării silite, legiuitorul a reglementat posibilitatea desființării actului de vânzare pe calea dreptului comun.

Așadar, în cazul formulării unei acțiuni în constatarea nulității absolute a certificatului de adjudecare acțiuni, în raport de art. 777 C. proc. civ., fiind o acţiune de drept comun, în care se invocă un motiv de nulitate absolută, cererea se analizează în raport cu normele care conturează regimul acestei nulităţi, iar nu potrivit normelor din materia contestaţiei la executare.

Potrivit unui proiect al Comisiei Juridice a Camerei Deputaților, plângerile contravenționale se vor judeca online, la cererea contravenientului, cu încuviințarea instanței:

Comisia juridică a Camerei Deputaților a adus mai multe amendamente proiectului de completare a OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Proiectul mai trebuie votat în ședința Camerei Deputaților, aceasta fiind camera decizională.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor:

”După articolul 36 se introduce un nou articolul, art.36 1 cu următorul cuprins:

„Art. 36¹. – (1) La cererea contravenientului care a formulat plângerea contravențională, cu încuviințarea instanței de judecată, ședințele de judecată din fond și din căile de atac se desfășoară exclusiv prin sisteme de telecomunicații audiovizuale care permit verificarea identității părților și garantează securitatea, integritatea, confidențialitatea și calitatea transmisiunii, instanțele de judecată dispunând măsurile necesare în acest scop.

(2) Contravenientul va solicita desfășurarea ședințelor de judecată prin sisteme de telecomunicații audiovizuale prin intermediul plângerii contravenționale.

(3) Dacă prin plângerea contravențională a fost formulată cererea de desfășurare a ședințelor de judecată prin sisteme de telecomunicații audiovizuale, contravenientul nu mai poate ulterior renunța la această solicitare și ședințele de judecată se vor desfășura în conformitate cu prevederile alin.(1).

(4) Dacă contravenientului care a formulat plângerea contravențională a solicitat judecarea prin sisteme de mijloace de telecomunicații audiovizuale, toate actele procedurale din cauza respectivă vor fi comunicate exclusiv prin intermediul poștei electronice.

5) Audierea celorlalte persoane, martori sau experți, are loc prin aceleași sisteme de telecomunicații audiovizuale. Partea care a propus administrarea probei cu martori sau contravenientul, în cazul administrării din oficiu a probei cu martori sau în cazul audierii martorilor sau experților, va asigura posibilitatea martorilor și a experților de a participa la audiere prin videoconferință în locația stabilită de către instanță. Înregistrarea audierii este obligatorie.

(6) Dispozițiile prezentei legi intră în vigoare la data de 01.01.2022.”

Încetarea postării pe rețelele de socializare a mesajelor cu caracter jignitor de către o persoană publică/formator de opinie - Ordonață președințială - Decizia civilă nr. 594 din 12 martie 2021, pronunțată de Secția a IV-a civilă a Tribunalul București, disponibilă pe rolii.ro

Tribunalul București a hotărât că în exercitarea dreptului la liberă exprimare trebuie să existe un echilibru între acesta și dreptul la imagine al persoanei vizate.

Astfel, se justifică luarea unor măsuri provizorii, pe cale de ordonanță președințială, pentru a opri defăimarea persoanei, lezarea onoarei și reputației acesteia.

În speță, instanța nu contestă dreptul fiecărei persoane de a se exprima în mod liber în spațiul public, în această noțiune fiind inclus și mediul online, atâta timp cât subiectul discuției este într-adevăr unul de interes public și obiectivul este aducerea la cunoștința publicului a unui fapt de interes general. Când însă acestea tind să prejudicieze imaginea persoanei, onoarea și reputația acesteia, prin limbajul folosit și comentarea unor chestiuni legate de aspectul fizic sau nivelul de inteligență, intervenția instanței pentru a opri propagarea acestora este pe deplin justificată.

http://rolii.ro/hotarari/60a4838be490090408000232

Pierderea șansei de a obține un câștig - Decizia nr. 1628 din 23 iunie 2021, pronunțată de Secţia a II-a civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție)

 

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că ”în cazul în care prin acțiunea în pretenții formulată se solicită acoperirea prejudiciului cauzat prin neexecutarea obligației contractuale a băncii de a ridica ipoteca asupra imobilului – bun în legătură cu care reclamanta a pierdut oportunitatea de a vinde la un preț determinat printr-un antecontract încheiat în anul 2010 -, prejudiciul suferit fiind determinat de diferența dintre prețul la care ar fi putut vinde potrivit antecontractului și cel efectiv obținut în anul 2017 din vânzarea imobilului, concretizată ca pierdere a şansei de a câştiga prin vânzare preţul mai cel mai bun, existenţa daunei a devenit neîndoielnică la data vânzării, dată la care s-a născut şi dreptul material la acţiune pentru repararea acestuia. Anterior, în lipsa dreptului la acţiune, nu exista prescripţie (actioni non natae, non praescribitur), potrivit art. 2523 C. civ., pentru a se considera prescris dreptul material la acțiune”.

https://www.scj.ro/

Expertiza psihologică – Natura juridică, admisibilitate și valoare probatorie

Un articol juridic foarte bine scris si documentat:

Sursa: https://www.juridice.ro/.../expertiza-psihologica-natura...

Condiția înscrierii în RNPM a actelor sub semnătură privată pentru a fi titluri executorii , contrară legii fundamentale

https://www.clujust.ro/ccr-a-decis-ca-e-neconstitutionala-conditionarea-executarii-inscrisurilor-sub-semnatura-privata-de-inscrierea-in-rnpm/?fbclid=IwAR1g4e2yq5_08C7y61jCOvTDj_Gtu3mZp5tHWFryJ7J6bi7U0iXOxX4bTHM