În Monitorul Oficial, Partea I nr. 141 din 18 februarie 2025 a fost publicată Decizia nr. 457/2024 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 și ale art. 3 lit. c) din Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activității de voluntariat în România.
Excepția de neconstituționalitate într-o cauză având ca obiect soluționarea plângerii împotriva unui proces-verbal privind constatarea și sancționarea unei contravenții referitoare la primirea la muncă a uneia sau a mai multor persoane fără încheierea unui contract individual de muncă.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate încalcă dispozițiile art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a) și c) din Constituție, deoarece stabilesc că doar persoanele juridice de drept public sau de drept privat fără scop lucrativ pot organiza activități de voluntariat și exclud, astfel, persoanele juridice de drept privat cu scop lucrativ de la posibilitatea organizării unor asemenea activități.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 1 și ale art. 3 lit. c) din Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activității de voluntariat în România, care, la data sesizării Curții Constituționale, aveau următorul cuprins:
— Art. 1: „(1) Prezenta lege reglementează participarea persoanelor fizice la activitățile de voluntariat desfășurate în folosul altor persoane sau al societății, organizate de persoane juridice de drept public sau de drept privat fără scop lucrativ. (2) Voluntariatul este un factor important în crearea unei piețe europene competitive a muncii și, totodată, în dezvoltarea educației și formării profesionale, precum și pentru creșterea solidarității sociale.”;
— Art. 3 lit. c): „În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: (…) c) organizația-gazdă este persoana juridică de drept public sau de drept privat, fără scop lucrativ, care organizează și administrează activități de voluntariat;”.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea a reținut că prevederile legale criticate reglementează participarea persoanelor fizice la activitățile de voluntariat desfășurate în folosul altor persoane sau al societății, organizate de persoane juridice de drept public sau de drept privat fără scop lucrativ, stabilesc rolul voluntariatului și precizează semnificația expresiei „organizație-gazdă”. Curtea a apreciat că de esența voluntariatului este caracterul său de activitate de interes public, organizată de persoane juridice fără scop lucrativ, desfășurată fără remunerație [a se vedea art. 3 lit. a) din Legea nr. 78/2017].
Analizând critica de neconstituționalitate potrivit căreia excluderea persoanelor juridice de drept privat cu scop lucrativ de la posibilitatea organizării activității de voluntariat încalcă dispozițiile din Legea fundamentală cuprinse în art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a) și c) privind economia de piață și obligația statului de a asigura libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție, stimularea cercetării științifice și tehnologice naționale, a artei și protecția dreptului de autor, Curtea a constatat că, în raport cu motivele de neconstituționalitate invocate, textele legale criticate nu contravin sub niciun aspect dispozițiilor constituționale antereferite. Economia de piață se concretizează în participarea neîngrădită a profesioniștilor la schimburile de mărfuri și servicii, iar libertatea comerțului, concurența loială și valorificarea factorilor de producție vizează, în esență, desfășurarea de către agenții economici a unei activități în scopul obținerii unui profit, așadar un scop lucrativ.
În aceste condiții, Curtea reține că posibilitatea organizării și administrării activității de voluntariat este recunoscută de lege doar în cazul persoanelor juridice de drept public sau de drept privat fără scop lucrativ. O asemenea reglementare este justificată, având în vedere specificul activității de voluntariat, pe de o parte, și regimul juridic distinct ce caracterizează persoanele juridice fără scop lucrativ, pe de altă parte.
În consecință, Curtea reține că prevederile legale criticate nu contravin art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Constituție, activitatea reglementată prin acestea nefiind o activitate economică ce ar putea să ridice problema libertății comerțului și a concurenței loiale, ci o activitate de interes public desfășurată în folosul altor persoane sau al societății, astfel cum rezultă din ansamblul prevederilor Legii nr. 78/2014.
În plus, Curtea precizează că acceptarea tale quale a susținerilor autoarei excepției ar putea conduce la crearea unui mecanism juridic inapt să protejeze eficient, în plan legislativ, dreptul fundamental la muncă. În acest context, Curtea observă că dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 78/2014 stabilesc expres interdicția, sub sancțiunea anulabilității, a încheierii unui contract de voluntariat în scopul de a evita încheierea unui contract individual de muncă sau, după caz, a unui contract civil de prestări de servicii ori a altui contract civil cu titlu oneros pentru efectuarea prestațiilor respective. Corelativ, dispozițiile Codului muncii instituie răspunderea contravențională sau penală, după caz, în cazul primirii la muncă fără încheierea unui contract individual de muncă [a se vedea art. 260 alin. (1) lit. e) și f) și art. 264 alin. (3) din Codul muncii].
Astfel, cu unanimitate de voturi, Curtea:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu