Probleme de admisibilitate a invocării clauzelor abuzive pe calea contestației la executare

Autor: Judecător Raluca Deea Alexandra Constantin

Judecătoria Călărași

 

Analiza admisibilității invocării clauzelor abuzive pe calea contestației la executare trebuie să pornească, în primul rând, de la dispozițiile art. 712 C. proc. civ., care reglementează obiectul contestației la executare.

Astfel, din dispozițiile legale mai sus indicate, rezultă că obiectul contestației la executare poate fi reprezentat de:
a) actele de executare sau executarea silită însăși, încheierile întocmite de executorul judecătoresc în exercitarea atribuțiilor sale, inclusiv încheierea de încuviințare a executării silite, precum și încheierea instanței de învestire cu formulă executorie;
b) lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu;
c) refuzul executorului judecătoresc de a efectua o executare silită sau de a îndeplini un act de executare silită, în condițiile legii.

În conformitate cu dispozițiile art. 713 alin. (2) C. proc. civ., “în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală pentru desființarea lui, inclusiv o acțiune de drept comun.”

Deși formularea acestui text de lege este, cel puțin la o primă vedere, cât se poate de clară și nu prezintă nici caracter de noutate în legislația procesual civilă, cu toate acestea, interpretarea și aplicarea acestor dispoziții a ridicat unele probleme în materia clauzelor abuzive inserate în contractele încheiate între profesioniști și consumatori, având drept rezultat o practică neunitară la nivelul instanțelor judecătorești naționale.

Sursa: https://www.juridice.ro/625790/probleme-de-admisibilitate-a-invocarii-clauzelor-abuzive-pe-calea-contestatiei-la-executare.html

Sesizarea ÎCCJ pentru a lămuri dacă mai există cauza de întrerupere a termenului de prescripţie din codul penal:

Prin Încheierea pronunţată în data de 19.12.2018 de Curtea de Apel Cluj, s-a dispus suspendarea judecării cauzei şi sesizarea Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală din cadrul ÎCCJ pentru lămurirea următoarelor aspecte:

• Dacă termenul de prescripţie se întrerupe prin acte de procedură comunicate inculpatului sau acesta nu se mai întrerupe, nefiind legiferat în prezent prin ce acte se întrerupe cursul termenului prescripţiei;
• Dacă actele de întrerupere a cursului termenului prescripţiei răspunderii penale îndeplinite sub imperiul Codului penal anterior sau a Noului Cod penal până la data publicării Deciziei CCR nr. 297/2018 îşi produc efectele şi ulterior acestei decizii.

Sesizarea ÎCCJ s-a dispus în urma unei cereri formulate în acest sens de către inculpatul P.N. care a fost asistat în această procedură de o echipă de avocaţi din cadrul SCA Chiriţă şi Asociaţii.

Sursa: http://www.chirita-law.com/sesizarea-iccj-pentru-a-lamuri-daca-mai-exista-cauza-de-intrerupere-a-termenului-de-prescriptie-din-codul-penal/

https://www.clujust.ro/ca-cluj-intreaba-inalta-curte-daca-se-mai-intrerupe-termenul-de-prescriptie-in-penal/

(In)admisibilitatea recursului în perioada 17.07.2018 – 02.01.2019, în cererile evaluabile în bani de până la 1.000.000 lei, pornite înainte de 20.07.2017

Autor:
Cristian Tănasă
Avocat, Baroul București

Dreptul procesual civil român a fost marcat în ultimii doi ani de un aprig conflict între cele mai importante instanțe de drept din România – instanța de contencios constituțional și instanța supremă.

În studiul de față ne propunem să arătăm care au fost consecințele acestui conflict în ceea ce privește recursul în cererile evaluabile în bani de până la 1.000.000 lei. Întâi, vom începe prin a prezenta un (I) scurt istoric al deciziilor și al normelor de drept relevante. Apoi, vom arăta care sunt, în general, (II) efectele deciziilor Curții Constituționale și, în particular, (III) efectele Deciziei CCR nr. 874/2018. În continuare, vom analiza și (IV) efectele art. III pct. 3 din Legea nr. 310/2018 pentru ca, în fine, să prezentăm (V) concluziile studiului.

Sursa:

https://www.juridice.ro/624527/inadmisibilitatea-recursului-in-perioada-17-07-2018-02-01-2019-in-cererile-evaluabile-in-bani-de-pana-la-1-000-000-lei-pornite-inainte-de-20-07-2017.html

Capcana efectului de halou

Autor: Prof. univ. dr. av. Mihai Adrian Hotca

Motto 1: „(Nu) haina îl face om”.

Motto 2: „Am lucrat 20 de ani pentru imagine, iar acum lucrează imaginea pentru mine” (N. Mihalkov[1], 1997, București)

Motto 3: „Dacă ai un sceptru nu înseamnă că ești rege”.

De multe ori, omul este păcălit sau înșelat de prima impresie, deoarece creierul său, procesând anumite informații incomplete primite, îl induce în eroare. Percepția generală pe care o avem despre cei cu care interacționăm avem tendința să o extindem la toate particularitățile.

De regulă, creierul uman raționează cam așa: dacă un om excelează la ceva este la fel de bun în orice domeniu și viceversa.

Fiecare dintre noi am căzut, nu de puține ori, în capcana unor aparențe înșelătoare. Am crezut că cineva, dacă se comportă frumos sau elegant, este om cinstit sau bun, am crezut că un om beat este, de regulă, un om rău și atunci când nu se află sub influența licorilor bahice, am crezut că un om îmbrăcat modest este sărac sau mai puțin inteligent ș.a. Cei mai mulți dintre noi suntem tentați să-i evaluăm pe ceilalți fie pozitiv, fie negativ, în funcție de aparența fizică.

Experimentele și studiile efectuate au relevat faptul că persoanele charismatice sunt evaluate pozitiv de către jurați, profesori, alegători, consumatori și, în general, de către toți cei care stabilesc verdicte, acordă calificative, participă la scrutine, cumpără produse sau la optează pentru activități culturale, sportive etc. Apoi, după un timp, unii dintre cei care au fost înșelați de această eroare cognitivă își dau seama că situația reală este diferită față de cea pe care o credeau adevărată inițial, dar care era afectată de iluzia aparenței. Sunt și cazuri în care aparențele nu sunt înșelătoare ori când unii dintre evaluatori au o percepție corectă. În astfel de situații, cei care au cântărit corect particularitățile persoanelor evaluate au intuit pur și simplu adevărul ori au o experiență foarte mare în domeniul despre care discutăm.

Într-adevăr, de regulă, oamenii au tendința de a extinde percepția pe care o au despre o trăsătură aparentă (frumusețe, eleganță ș.a.) asupra altei trăsături (caracter, aptitudini etc.) sau chiar asupra mai multor caracteristici. Psihologii au constatat că, dacă un om este bine proporționat din punct de vedere fizic și este îmbrăcat îngrijit sau la patru ace, ceilalți îl vor considera ca fiind un om serios și demn de încrederea lor, cu toate că exact acesta poate și profilul unui escroc sau al unui traficant de persoane.

În psihologie, această înclinație a oamenilor, de a extinde una sau mai multe particularități aparente la altele sau la toate celelalte, este denumită prin expresia efectul de halou[2], definit ca prejudecata cognitivă potrivit căreia percepția asupra unei trăsături este influențată de percepția asupra unei alte trăsături aparținând aceleiași persoane sau obiect[3]. Spre exemplu, numele unui designer de modă, aplicat pe eticheta unei confecții, aduce (în aparență) produsului calitate, frumusețe și, bineînțeles, un preț mai mare. Dar oare calitatea produsului este superioară față de a altor produse similare, care nu au aplicate mărci de prestigiu? Răspunsul este că nu există nicio legătură directă între prețul și gradul de notorietate al unui produs, pe de o parte, și calitatea produsului, pe de altă parte. Putem spune că, în cazul produselor scumpe și foarte cunoscute, există o prezumție relativă de superioritate în comparație cu produsele mai ieftine și mai puțin cunoscute. Însă, această presupunere este, de multe ori, contrazisă de realitate.

Termenul halo a fost introdus în comunicarea publică, în 1920, de psihologul american Edward Thorndike într-un studiu prin care descria modul în care erau evaluați soldații în armată[4].

Eticheta publică, aplicată la un moment dat, îl poate urmări pe un om toată viața. Sigur, dacă imaginea publică, generată prin intermediul efectului de halou, este una pozitivă, persoana beneficiară a acestei imagini va fi mulțumită. Ceilalți sunt însă victimele mirajului de halou, care este o iluzie generată de extinderea percepțiilor noastre asupra unor caracteristici ale celor din jur la alte trăsături ale acestora.

Dacă imaginea publică generată de lărgirea spectrului percepțiilor este un malignă, persoana vizată are de pierdut, în timp ce publicul poate câștiga sau pierde, de la caz la caz. Însă, eventualul interes general este afectat în toate cazurile.

Efectul de halou lezează, așa cum am văzut mai sus, interesul general, dar de pe urma acestuia pot suferi cei care fac evaluări ori cei pentru care aceștia lucrează, precum și cei evaluați necorespunzător, prin luarea în considerare a aparențelor înșelătoare. Dacă anumite calități ale persoanelor evaluate sunt supraestimate sau, dimpotrivă, sunt subestimate, cel mai probabil nimeni nu are de câștigat pe termen lung.

Cunoașterea riscurilor sau consecințelor negative ce pot surveni în cazul în care cădem în capcana efectului de halou constituie un imbold suficient pentru a ne convinge că nu este vorba despre o risipă de energie atunci când nu ne lăsăm păcăliți de prima impresie, de aspecte superficiale sau de ale aparențe înșelătoare.

Efectul de halou este, totodată, o modalitate prin care mintea omului reduce disonanța cognitivă și permite creierului să funcționeze pe bază de intuiție.

Verificarea tuturor datelor și împrejurărilor relevante, pentru a ne forma o convingere sau un punct de vedere, este o cerință sine qua non a cărei respectare ne ferește de surprize neplăcute ori de consecințe nedorite, pe care cu atenție le puteam evita.

---

[1] Actor și regizor de film rus, laureat al premiului Oscar pentru filmul Soare înșelător.
[2] Haloul (adesea numit aură) este un inel luminos, multicolor, care poate apărea pe bolta cerească în jurul Soarelui sau al Lunii în condiții atmosferice propice. Acest fenomen este generat de reflexia sau refracția luminii în cristale de gheață existente în norii de mare altitudine.
[3] Phil Rosenzweig, autorul cărții Efectul de halou. Aceasta este considerată una dintre cele mai importante cărţi de management din toate timpurile. Sau „un antidot la bestsellerurile scrise de diverşi guru care ne furnizează argumente naive şi fals convenţionale” (este de părere N. Taleb).
[4] El a observat că ofițerii își judecau soldații după trăsăturile semnificative, negative sau pozitive. Cei care aveau șansa unor atribute pozitive erau evaluați mai bine decât cei care aveau atribute negative. Ofițerii cădeau în capcana unor aparențe înșelătoare, considerând că un soldat chipeș îngrijit trebuie să tragă mai bine la țintă decât ceilalți, fără această particularitate. 

Sursa: https://www.juridice.ro/essentials/2879/capcana-efectului-de-halou?fbclid=IwAR1H-N3SU9rfgx17El_QH44yIHIw2TM-wnzKYBJQSmdWAQOK38auqBbYiIU

Sursa:

https://evenimente.juridice.ro/2018/11/ce-inseamna-sa-fii-civilizat-bucuresti-15-ianuarie-2019.html

Ce înseamnă să fii civilizat? / București, 15 ianuarie 2019

Unde

SOCIETATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE

București 3, str. Turturelelor 50, et. 4
Când
Marţi, 15 ianuarie 2019, 14:00-18:00
Programul și tematica

14:00-16:00

Pe stradă, în trafic, în instituții publice, în piețe și magazine, în relațiile cu vecinii și uneori chiar și în cele profesionale ne frapează “lipsa de civilizație”, faptul că alții – niciodată noi înșine – nu sînt “civilizați”.
Dar ce înseamnă să fii “civilizat”?
Jurist ca formație și moștenitor al unei lungi tradiții juridice familiale, Alexandru Paleologu spunea că civilizația se bazează pe distincția juridică între bunuri și persoane. Vom porni de la această idee pentru a explora noțiuni apropiate precum cultură și educație, politețe și civilitate, mentalitate și diferențe culturale.

Cultura juridică este o precondiție a unui trai civilizat. Valorile culturale și etice sînt cele care fac ca o civilizație să înflorească.

Pauză de cafea

16:00-18:00

Răspunsuri la întrebări

Theodor Paleologu, fost elev al Ecole Normale Supérieure, a studiat filozofia la Universitatea Paris și Sorbonne şi este doctor în filozofie politică al Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales şi al Universităţii din München.
A fost fellow la Harvard, Notre Dame şi Wissenschaftskolleg zu Berlin, a predat la Boston College, Deep Springs College, European College of Liberal Arts de la Berlin şi Universitatea din Copenhaga. A fost ambasador al României în Danemarca şi Islanda şi Ministru al Culturii.
În prezent este președintele Fundației Paleologu.

Sursa:

https://www.juridice.ro/621180/codul-lui-te-rog.html

Codul lui Te rog

29.12.2018 | Alina MATEI

LinkedInFacebookWhatsAppFacebook Messenger

Alina Matei

Văzând titlul, ați fi putut să credeți că fac reclamă cursului Ce înseamnă să fii civilizat?, susţinut de Theodor Paleologu, în data de 15 ianuarie 2019. Nici vorbă. Nu acesta este motivul. Theodor Paleologu nu are nevoie de nicio publicitate, iar numărul de citiri al evenimentului (peste 1000) mă îndreptăţeşte să cred că nici cursul nu mai are nevoie de publicitate suplimentară. Nu ştiu, de asemenea, nici ce teme va aborda dumnealui. O să aflu în 15 ianuarie.

Motivul titlului este că de-a lungul timpului, am întâlnit copii, adulţi (numiţi colegi, prieteni, iubiţi) care au avut o mică problemă cu a spune te rog. Tuturor le-am spus, aproape direct, dar frumos, că lipsește din ecuație simplitatea lui te rog; în cazul unora cred că ar fi funcţionat mai bine o directă. Dar sunt firavă, nu mă ajută constituţia J. Cu o parte dintre aceştia am dezvoltat ceea ce se numeşte o relaţie de calitate foarte bună. Cu ceilalţi… aveţi dreptate. Doar relaţii. Nu degeaba, la baza fericirii oamenilor stau relaţiile de calitate cu cei apropiaţi. Nu o spun eu, ci Robert Waldinger, profesor la Harvard Medical School. Vă rog, când aveţi timp, să urmăriţi, încă o dată, filmuleţul TED de aici.

Astfel, cred că enunţurile gen: ”adu-mi cana cu apă”, ”fă-mi masaj” sau ”vin-o cu dosarul în faţă la ÎCCJ” trebuie precedate sau urmate de simplul te rog. Altfel, lucrurile merg, dar merg greu. Nu o să dezvolt ideea dacă spunând te rog se stabilesc raporturi de putere, ne obligăm sau, mai pe româneşte, ne pică nasul. Ştiu doar că atunci când mergem în călătorii pe alte meleaguri auzim peste tot please. Ceri o cafea, întrebi de unde iei un taxi sau unde e muzeul văzut pe Google Maps, totul începe sau se termină cu please.

Să fi fost oare siluit acest frumos verb a ruga de către cerşetorii care nu îţi dau pace în intersecţii şi de la care auzi: ”daţi-mi, doamnă, vă rog, un ban de o pâine!”? Nu cred. Ei, cerşetorii, pentru a obţine ceea ce îşi doresc, nu ocolesc expresia vă rog. După cum nici pe mulţumesc, la final, dacă au noroc. Te rog şi mulţumesc sunt unite între ele, precum este scriitorul de opera sa.

Nu pot să nu amintesc remarca tristă a domnului profesor Valentin Constantin în frumosul interviu realizat împreună cu domnul profesor Marian Nicolae: ”Dumneavoastră, care aveți lecturi consistente, ați fost probabil frapat de numărul, care poate părea la noi exagerat, de mulțumiri pe care le adresează un autor important din Statele Unite colegilor care i-au citit manuscrisul și care i-au comunicat observațiile lor. Acest lucru nu se întîmplă în comunitățile noastre epistemice, deoarece corpul profesoral dintr-o facultate reprezintă un ansamblu de funcționari didactici, fără îndoială competenți și dedicați, însă cu foarte puțin timp la dispoziție pentru a observa eforturile colegilor și foarte puțin dispuși să riște cîte ceva din timpul lor atît de prețios pentru a-i citi pe ceilalți.”

Am fost învăţăţi să ne rugăm lui Moş Crăciun să ne aducă ceea ce ne dorim. O dată pe an. La rândul nostru, spunem copiilor să-l roage pe Moş Crăciun. Dacă rugămintea se duce către cineva necunoscut, cum rămâne cu apropiații și cunoscuţii?

Statele nu se ocupă cu te rog. Însă statele, la fel și constituţiile, codurile civile, reglementările internaţionale apără şi ocrotesc demnitatea omului. Andrei Săvescu, la fiecare curs de protecția datelor cu caracter personal, insistă că prima valoare ocrotită de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene este demnitatea umană. Nu văd de ce în structura demnităţii umane nu ar intra, alături de dreptul de a fi uitat, şi dreptul de a fi rugat. Nu este exclus să fie practică judiciară în care să fie consemnate aspecte de genul: ”nu mă bătea, domnule Preşedinte, dar nici te rog nu am auzit vreodată de la el”.

Nu de puţine ori am văzut avocaţi care, în loc de eternul ”vă solicităm să admiteţi acţiunea” sau ”vă solicităm să aveţi în vedere că inculpaţii….” au folosit vă rugăm. Fireşte că te rog nu trebuie absolutizat. De partea cealaltă, judecătorul nu poate spune în minută: ”îl rog pe debitor să plătească creditorului suma de…” sau ”îl rog pe inculpat să execute 5 ani de puşcărie”. Judecătorul este gardianul lui te rog.

Şi zeii între ei, despre care unii spun că i-au gândit, iar alţii i-au întâlnit, în mod sigur folosesc formulările de salut, de politeţe. Efectul garantat spre progres.

Aş inventa – după modelul citit într-o carte minunată care se referea la ”da” ca fiind codul disperatelor la întrebarea dacă vor să se mărite – codul lui te rog între iubiţi ca însemnând te iubesc, iar între cunoscuți ca însemnând sunt civilizat.

Av. Alina Matei, Senior Editor JURIDICE.ro

Suma pe care recuperatorii de creanțe o pot cere debitorilor, plafonată - proiect de lege pentru modificarea OUG nr.50/2010

Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a adoptat miercuri, 19 decembrie 2018, un proiect de lege pentru modificarea OUG nr.50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, potrivit căruia cesionarul nu va putea pretinde de la debitorul care are calitatea de consumator mai mult decât dublul sumei plătite de acesta pentru a cumpăra creanța de la cedent.

Aceste dispoziții se vor aplica indiferent de instrumentul juridic utilizat pentru transferul creanței, inclusiv în cazurile cesiunii de contract, al cesiunii de portofoliu de creanță și al subrogației.

Debitorul cedat care are calitate de consumator se va putea elibera de datorie plătind cesionarului dublul prețului pe care acesta l-a plătit pentru a dobândi creanța, fără costuri suplimentare.

Pentru echilibrarea riscurilor contractului, dispozițiile documentului se vor aplica și contractelor de credit aflate în derulare la data intrării sale în vigoare.