DESPRE GABRIELA PĂDURARIU:

ACTIVITATE PUBLICISTICĂ: PUBLICAŢIILE MELE ÎN REVISTE DE SPECIALITATE ŞI PAGINI WEB

ACTIVITATE PUBLICISTICĂ: PUBLICAŢIILE MELE ÎN REVISTE DE SPECIALITATE ŞI PAGINI WEB
SEDIUL PROFESIONAL:

Iaşi, str: Sărăriei nr. 58
Tel: 0746 669594
e-mail: gabriela_padurariu@yahoo.com

Adresa: Birou mediator

Adresa: Birou mediator
Clic pe foto
Protected by Copyscape Duplicate Content Penalty Protection

NOUTĂȚI LEGISLATIVE, EVENIMENTE JURIDICE ȘI OPINII JURIDICE

NOUTĂȚI LEGISLATIVE, EVENIMENTE JURIDICE ȘI OPINII JURIDICE

3 martie 2022

Începând cu luna martie 2022, reținerea și neplata impozitului pe venit, a contribuțiilor la pensii și sănătate în termen de 60 de zile de la data scadentă, constituie infracțiunea de evaziune fiscală

Potrivit O.U.G. nr. 130/2021, administratorii și contabilii agenților economici vor putea fi trași la răspundere penală pentru reținerea și neplata impozitului pe venit, a contribuțiilor la pensii și sănătate.

Ordonanţa de urgenţă nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1202 din 18 decembrie 2021 și prin aceasta, Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. După articolul 6 se introduce un nou articol, articolul 61, cu următorul cuprins:

Art. 61. –

(1) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 1 an la 5 ani sau cu amendă reţinerea şi neplata, încasarea şi neplata, în cel mult 60 de zile de la termenul de scadenţă prevăzut de lege, a impozitelor şi/sau contribuţiilor prevăzute în anexa la prezenta lege.

(2) Prevederea de la alin. (1) intră în vigoare la data de 1 martie 2022.

Având în vedere obligaţia Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent pentru a gestiona resursele şi obligaţiile bugetare, precum şi riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziţiei fiscale pe termen mediu şi lung, precum şi predictibilitatea politicii fiscal-bugetare pe termen mediu, în scopul menţinerii stabilităţii macroeconomice;

– ţinând seama de faptul că la fundamentarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022 este necesar ca măsurile fiscal-bugetare să fie aprobate prin acte normative,

– luând în considerare Recomandarea Consiliului din 3 aprilie 2020 în vederea încetării situaţiei de deficit public excesiv din România, potrivit căreia România trebuie să pună în aplicare în mod riguros măsurile necesare pentru corectarea deficitului excesiv;

– având în vedere necesitatea creării unui spaţiu bugetar pentru alocarea de sume pentru susţinerea investiţiilor publice şi implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene, într-o manieră eficientă, profesionistă şi transparentă, cu efect multiplicator şi aport direct la formarea brută de capital fix;

– ţinând cont de faptul că pentru perioada 2022-2024 se impune o construcţie bugetară responsabilă şi credibilă, crearea de spaţiu fiscal, vital în economii emergente în condiţiile unui cadru internaţional şi intern dificil;

– având în vedere necesitatea adoptării, în cel mai scurt timp, a Strategiei fiscal-bugetare pe perioada 2022-2024, a legii bugetului de stat şi a legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022;

– având în vedere necesitatea păstrării echilibrelor bugetare prin adoptarea de măsuri menite să limiteze creşterea cheltuielilor bugetare permanente;

– ţinând cont că neadoptarea măsurilor de limitare a cheltuielilor bugetare ar genera un necesar de finanţare suplimentar în anul 2022, cu impact asupra deficitului bugetului general consolidat de 6,2% din produsul intern brut, afectând sustenabilitatea finanţelor publice,

– luând în considerare că neadoptarea măsurilor fiscale ar determina o reducere a veniturilor bugetare în anul 2022 de 6,0 miliarde lei, reprezentând 0,5% din produsul intern brut în anul 2022, se arată printre altele în preambulul actului normativ privind obiectivul, scopul şi necesitatea adoptării O.U.G. nr. 130/2021 prin care s-a procedat și la modificarea Legii nr. 241/2005, în sensul incriminării reținerii și neplății dărilor la stat, în condițiile în care aceasta a fost eliminată în anul 2015 ca urma a admiterii excepției de necostituționalitate, întrucât noțiunea de ”impozite sau contribuții cu reținere la sursă” nu era definită în mod concret.

Prezenta modificare se aplică începând cu 1 martie 2022.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Decizia nr. 3/2025 a ÎCCJ - RIL admis - interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 207 alin. (1), art. 222 alin. (4) şi art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală

Nu se consideră în termen sesizarea cu rechizitoriul prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului faţă de care s-a dispus o ...