În Monitorul Oficial, Partea I nr. 141 din 18 februarie 2025 a fost publicată Decizia
nr. 457/2024 referitoare la excepția de neconstituționalitate a
dispozițiilor art. 1 și ale art. 3 lit. c) din Legea nr. 78/2014 privind
reglementarea activității de voluntariat în România.
Excepția de neconstituționalitate într-o cauză având ca
obiect soluționarea plângerii împotriva unui proces-verbal privind
constatarea și sancționarea unei contravenții referitoare la primirea la
muncă a uneia sau a mai multor persoane fără încheierea unui contract
individual de muncă.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea
acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate încalcă
dispozițiile art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a) și c) din
Constituție, deoarece stabilesc că doar persoanele juridice de drept
public sau de drept privat fără scop lucrativ pot organiza activități de
voluntariat și exclud, astfel, persoanele juridice de drept privat cu
scop lucrativ de la posibilitatea organizării unor asemenea activități.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie
dispozițiile art. 1 și ale art. 3 lit. c) din Legea nr. 78/2014 privind
reglementarea activității de voluntariat în România, care, la data
sesizării Curții Constituționale, aveau următorul cuprins:
— Art. 1: „(1) Prezenta lege reglementează participarea
persoanelor fizice la activitățile de voluntariat desfășurate în folosul
altor persoane sau al societății, organizate de persoane juridice de
drept public sau de drept privat fără scop lucrativ. (2) Voluntariatul
este un factor important în crearea unei piețe europene competitive a
muncii și, totodată, în dezvoltarea educației și formării profesionale,
precum și pentru creșterea solidarității sociale.”;
— Art. 3 lit. c): „În sensul prezentei legi, termenii și
expresiile de mai jos au următoarele semnificații: (…) c)
organizația-gazdă este persoana juridică de drept public sau de drept
privat, fără scop lucrativ, care organizează și administrează activități
de voluntariat;”.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea a
reținut că prevederile legale criticate reglementează participarea
persoanelor fizice la activitățile de voluntariat desfășurate în folosul
altor persoane sau al societății, organizate de persoane juridice de
drept public sau de drept privat fără scop lucrativ, stabilesc rolul
voluntariatului și precizează semnificația expresiei „organizație-gazdă”.
Curtea a apreciat că de esența voluntariatului este caracterul său de
activitate de interes public, organizată de persoane juridice fără scop
lucrativ, desfășurată fără remunerație [a se vedea art. 3 lit. a) din
Legea nr. 78/2017].
Analizând critica de neconstituționalitate potrivit căreia
excluderea persoanelor juridice de drept privat cu scop lucrativ de la
posibilitatea organizării activității de voluntariat încalcă
dispozițiile din Legea fundamentală cuprinse în art. 135 alin. (1) și
alin. (2) lit. a) și c) privind economia de piață și obligația statului
de a asigura libertatea comerțului, protecția concurenței loiale,
crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de
producție, stimularea cercetării științifice și tehnologice naționale, a
artei și protecția dreptului de autor, Curtea a constatat că, în raport
cu motivele de neconstituționalitate invocate, textele legale criticate
nu contravin sub niciun aspect dispozițiilor constituționale
antereferite. Economia de piață se concretizează în participarea
neîngrădită a profesioniștilor la schimburile de mărfuri și servicii,
iar libertatea comerțului, concurența loială și valorificarea factorilor
de producție vizează, în esență, desfășurarea de către agenții
economici a unei activități în scopul obținerii unui profit, așadar un
scop lucrativ.
În aceste condiții, Curtea reține că posibilitatea organizării și
administrării activității de voluntariat este recunoscută de lege doar
în cazul persoanelor juridice de drept public sau de drept privat fără
scop lucrativ. O asemenea reglementare este justificată, având în vedere
specificul activității de voluntariat, pe de o parte, și regimul
juridic distinct ce caracterizează persoanele juridice fără scop
lucrativ, pe de altă parte.
În consecință, Curtea reține că prevederile legale criticate nu
contravin art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Constituție,
activitatea reglementată prin acestea nefiind o activitate economică ce
ar putea să ridice problema libertății comerțului și a concurenței
loiale, ci o activitate de interes public desfășurată în folosul altor
persoane sau al societății, astfel cum rezultă din ansamblul
prevederilor Legii nr. 78/2014.
În plus, Curtea precizează că acceptarea tale quale a
susținerilor autoarei excepției ar putea conduce la crearea unui
mecanism juridic inapt să protejeze eficient, în plan legislativ,
dreptul fundamental la muncă. În acest context, Curtea observă că
dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 78/2014 stabilesc expres
interdicția, sub sancțiunea anulabilității, a încheierii unui contract
de voluntariat în scopul de a evita încheierea unui contract individual
de muncă sau, după caz, a unui contract civil de prestări de servicii
ori a altui contract civil cu titlu oneros pentru efectuarea
prestațiilor respective. Corelativ, dispozițiile Codului muncii
instituie răspunderea contravențională sau penală, după caz, în cazul
primirii la muncă fără încheierea unui contract individual de muncă [a
se vedea art. 260 alin. (1) lit. e) și f) și art. 264 alin. (3) din
Codul muncii].
Astfel, cu unanimitate de voturi, Curtea:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată.
https://lege5.ro/Gratuit/ge3denbrgmytq/decizia-nr-457-2024-referitoare-la-respingerea-exceptiei-de-neconstitutionalitate-a-dispozitiilor-art-1-si-ale-art-3-lit-c-din-legea-nr-78-2014-privind-reglementarea-activitatii-de-voluntariat-in-roma
